Cum te poți trata acasă de COVID (și când e recomandat)

Dacă o persoană a fost testată pozitiv pentru COVID, următorii pași sunt determinarea severității bolii și stabilirea celei mai bune conduite terapeutice.
Bolnavii cu formă ușoară de boală pot fi:

• Asimptomatici
• Prezenta simptome ușoare de infecție a tractului respirator superior
• Prezenta tuse, mialgii sau astenie, fără dispnee sau scăderea saturației de oxigen (SpO2) (1)

Bolnavii cu formă moderată de boală sunt:

• Stabili hemodinamic, având semne și simptome de boală respiratorie sau sistemică
• Pot menține o saturație a oxigenului de peste 92% (sau 90% la pacienții cu boală pulmonară cronică) cu un aport de maxim 4 litri/minut oxigen pe narine
• Au o rată respiratorie de sub 30 respirații pe minut, prezintă febră peste 38 grade Celsius, fatigabiliate și letargie severă
• Prezintă tuse persistentă, vărsături, diaree, deshidratare
• Prezintă semne clinice și radiologice de afectare pulmonară
• Nu prezintă semne clinice sau de laborator sugestive pentru o formă severă sau degradare respiratorie (1)

Bolnavii cu formă severă au:

• Rata respiratorie peste 30 respirații pe minut
• Saturație a oxigenului sub 92% în repaus
• Raportul dintre presiunea parțială arterială a oxigenului (PaO2) și fracția de oxigen inspirat (FiO2) este de sub 300 (1)

Forma critică de boală se definește ca:

• Prezența insuficienței respiratorii severe (PaO2/FiO2<200), sindromului de detresă respiratorie acută
• Necesitatea instaurării ventilației mecanice
• Deteriorare în ciuda formelor avansate de suport respirator (ventilație non-invazivă, oxigenoterapie cu debit crescut)
• Hipotensiune sau șoc
• Deteriorarea stării de conștientă
• Insuficiență de organ, altul decât plămânul (1)

Cum te poți trata acasă de COVID (și când e recomandat)

Cele mai multe dintre persoanele testate pozitiv pentru COVID dezvoltă o formă ușoară de boală, care poate fi tratată de acasă. Acest lucru trebuie să fie stabilit de către medicul specialist pe baza simptomatologiei pacientului și a riscului de dezvoltare a unei forme severe. Printre factorii de risc se numără: (1, 2)

• Statutul de nevaccinat al individului
• Vârsta peste 65 de ani
• Prezența sarcinii
• Prezența comorbiditătilor: boală pulmonară cronică (BPOC), astm, bronșiectazii, boală cardiovasculară, inclusiv hipertensiune arterială, obezitate (IMC peste 30 kg/m2), patologii care scad imunitatea (leucemie, limfom, sindrom mielodisplazic) sau tratamente imunosupresoare (chimioterapie, radioterapie, corticosteroizi în doză mare)
• Prezența bolii cronice de rinichi, diabetului de tip 1 sau 2, bolii hepatice, accidentului vascular cerebral, demenței
• Prezența unei dizabilități sau a unei patologii mentale severe (1)

Dacă medicul a stabilit că pacientul poate fi tratat la domiciliu, acesta trebuie să se izoleze pentru cel puțin 7 zile, atât de cei din afara locuinței cât și de cei dinăuntrul ei, pe cât posibil. Persoana infectată ar trebui să stea într-o cameră separată, bine ventilată, să doarmă singură și să utilizeze o baie separată. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci se recomandă evitarea spațiilor comune, spre exemplu bucătăria, dezinfectarea tuturor obiectelor sau suprafețelor utilizate, și purtatul măștii de protecție. (2, 3)

Acasă, putem monitoriza nivelul oxigenului din sânge cu ajutorul pulsoximetrului. Această recomandare poate veni de la medicul specialist dacă există factori de risc pentru apariția unei forme severe de boală. Pentru a scădea febra, ameliora durerea în gât sau mialgiile, putem utiliza acetaminofen sau ibuprofen. Având în vedere că febra determină transpirație excesivă și pierderea unei cantități importante de apă din organism, este esențial să avem un aport hidric corespunzător, de preferință cu apă sau sucuri naturale. Sucurile carbogazoase, cele bogate în zahăr sau băuturile cofeinizate nu se recomandă deoarece pot deshidrata. Întrucât corpul utilizează energie pentru a se confruntă cu virusul, trebuie să ne odihnim cât mai mult în perioada de convalescență.

În cazul în care tusea este prezentă, este indicat să ne menținem gâtul hidratat prin înghițuri mici de lichide pe tot parcursul zilei. De asemenea, trebuie să consumăm băuturi calde, precum ceaiuri sau supe, care ajută la eliminarea mucusului din gât și de la nivelul căilor aeriene superioare. Pentru ameliorarea durerii de gât, putem adaugă o linguriță de miere în ceaiul sau apa încălzită iar pentru a ușura respirația, putem face dușuri fierbinți sau utiliza alte metode prin care să ne expunem la aburi calzi. Împotriva tusei productive putem folosi expectorante iar pentru tusea seacă se recomandă antitusivele. Dacă tusea este puternică și determină durere, atunci putem administra paracetamol. În cazul în care este prezentă dispneea, putem încerca tehnici de relaxare sau meditație, care ajută la calmarea organismului și îmbunătățirea respirației. De asemenea, inhalatorul poate fi util, mai ales dacă a ameliorat dispneea din răcelile anterioare. (3)

Este important ca pacienții să își continue medicamentele administrate pentru eventualele patologii preexistente. Bolnavii de astm sau boală pulmonară cronică (BPOC) trebuie să utilizeze corticosteroizi inhalatori sau orali, în același fel în care ar proceda pentru o exacerbare virală a acestor două boli. Nu se recomandă utilizarea nebulizatorului. Dacă nu există contraindicații, se recomandă continuarea tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau blocanți ai receptorilor de angiotensină II (BRA). Persoanele suspecte sau confirmate cu COVID-19 ar trebui să continue tratamentul cu insulină, antidiabetice orale sau statine. La recomandarea medicului specialist, medicamentele imunosupresoare (corticosteroizii în doză mare, chimioterapicele, tratamentele biologice sau antireumatice) pot fi întrerupte sau reduse ca și doză. La pacienții cu formă ușoară a bolii nu este indicată inițierea dexametazonei sau a altor corticosteroizi sistemici. (1)

Semne de alarmă

Atât pacienții cât și membrii familiei trebuie să contacteze medicul de familie sau să sune la numărul de urgență dacă simptomatologia se agravează sau apar semne de alarmă („red flags”) precum:

• Tahicardie persistentă peste 120 bătăi/minut
• Rata respiratorie peste 30 respirații pe minut
• Saturația oxigenului scade la sub 92% în aerul atmosferic (chiar și asimptomatică)
• Febră peste 38 grade Celsius
• Dispnee nou apărută sau agravată
• Sincopă sau amețeli
• Cianozarea (colorarea în albastru) buzelor sau a feței
• Durere sau presiune toracică
• Vărsături, dureri abdominale severe, scaune diareice frecvente (peste 4 pe zi)
• Hemoptizii
• Celafee severă, mai ales la copii
• Confuzie
• Scăderea apetitului și a debitului urinar (1)

COVID la copii

La copii, infecția poate debuta cu febră, tuse, dispnee, tulburări gastrointestinale (durere de burtă, greață, vărsături și diaree), cefalee, mialgii, anosmie, ageuzie. În cazurile severe, copiii pot dezvolta sindromul inflamator multisistemic, care se tratează în spital, uneori chiar în secția de terapie intensivă. (4)

Se recomandă apelarea la un medic sau prezentarea în urgență la camera de gardă dacă copilul are o stare generală alterată, prezintă febră, tuse, dispnee, durere în gât, epigastralgii, vărsături, diaree, erupții sau amețeli. În funcție de tabloul clinic, medicul va decide dacă cea mai bună variantă este tratamentul la domiciliu sau în spital. (4)

La copii și adolescenți, forma ușoară de boală se definește ca:

• Apetit normal sau ușor redus
• Absența simptomelor sugestive pentru o boală de căi aeriene superioare
• Prezența unor simptome ușoare de boală de căi aeriene superioare
• Dispnee absentă sau ușoară
• Absența necesarului de oxigenoterapie pentru a menține o saturație (SpO2) peste 92% (1)

Forma moderată de COVID la copii se referă la:

• Conștiență păstrată
• Alimentare și hidratare deficitară, cu necesitatea utilizării sondei nazogastrice și a fluidelor intravenoase
• Dispnee moderată
• Prezența tahicardiei și a tahipneei, fără semne de alarmă pentru solicitarea echipei medicale de urgență
• La nou-născut, prezența apneei autolimitate
• Necesar de oxigenoterapie cu debit scăzut pentru a menține o saturație a oxigenului de peste 92% (1)

Forma severă de COVID la copii se referă la:

• Somnolență și fatigabilitate, dar copilul se trezește imediat
• Alimentare și hidratare deficitară, cu necesitatea utilizării sondei nazogastrice și a fluidelor intravenoase
• Dispnee moderat-severă
• Prezența tahicardiei și a tahipneei, cu semne de alarmă pentru solicitarea echipei medicale de urgență
• La nou-născut, prezența apneei care necesită tratament
• Necesar de oxigenoterapie cu debit crescut (2 litri/kg/min) pentru a menține o saturație a oxigenului de peste 92% (1)

Forma critică de COVID la copii presupune:

• Copilul are conștiență alterată sau este inconștient
• Alimentare și hidratare deficitară, cu necesitatea utilizării sondei nazogastrice și a fluidelor intravenoase
• Semne vitale anormale sugestive pentru semne de alarmă
• Instabilitate hemodinamică fără suport inotrop sau vasopresor
• Insuficiență de organe, altele decât plămânul
• Necesar de oxigenoterapie cu debit crescut, peste 2 litri/kg/min, sau ventilație non-invazivă sau ventilație mecanică sau oxigenare prin membrană extracorporeală (1)

Dacă suspiciunea de COVID este înaltă iar forma este ușoară, atât copilul cât și membrii familiei trebuie să se izoleze la domiciliu până la aflarea rezultatului testului sau până la remiterea simptomatologiei. De preferință, se recomandă ca o singură persoană să se îngrijească de copilul bolnav, iar restul, inclusiv animalele de companie, să păstreze distanța, pe cât posibil. Dacă copilul are peste 2 ani și poate tolera masca, fără să acuze dispnee, atunci ar trebui să o poarte atunci când intră în contact cu îngrijitorul. Este bine că atât copilul cât și îngrijitorul să poarte masca atunci când sunt în aceeași încăpere. De asemenea, este de preferat ca și copilul să utilizeze o baie diferită de restul membrilor familiei. Dacă acest lucru nu este posibil, se recomandă igienizarea frecventă a încăperii. Toți locuitorii casei trebuie să se spele des pe mâini cu apă și săpun sau să folosească soluții igienizante pe bază de alcool. (4)

Majoritatea copiilor cu formă ușoară de boală nu necesită tratament specific, ci doar odihnă, hidratare optimă și antipiretice. Pentru tratarea febrei și a mialgiilor se poate administra acetaminofen sau ibuprofen, în doze corespunzătoare vârstei și greutății corporale. Dacă febra este mare, atunci se pot utiliza comprese reci. Având în vedere că alimentația are un rol important în recuperare, se recomandă o dietă bogată în vitamine și minerale și evitarea mâncărurilor nesănătoase. Întrucât izolarea de restul persoanelor dragi ii poate afecta la nivel mental, ducând la anxietate și stres, este indicată creerea unei atmosfere liniștite și confortabile în casă. Părintele îl poate implică pe cel mic în activități interactive precum citit sau jucat. O altă metodă de calmare este educarea copilului în legătură cu COVID-19, prezentarea informațiilor pe limbajul sau. Se recomandă evitarea administrării la domiciliu a steroizilor, medicamentelor antivirale sau antiinflamatoare. Deși multivitaminele se pot administra la copil, dozele trebuie să fie reduse și cel mai sigur, sub îndrumarea unui medic. (4)

În cazul unui risc crescut de formă severă, se poate lua în considerarea administrarea la copiii peste 12 ani a anticorpilor monoclonali. Aceasta se face pe o perioadă de 10 zile de la debutul simptomatologiei sau atunci când copilul are în familie un membru bolnav de COVID. (5)

Copiii care dezvoltă o formă severă de boală și necesită internare în spital vor primi oxigenoterapie, fluide intravenoase și vor fi tratați pentru eventuale complicații. Mai rar, pot primi medicamente antivirale sau corticosteroizi. (5)