Complicații în infecția cu SARS-CoV-2 (COVID-19)

În primul rând, este fundamental să definim cei doi termeni, „SARS-CoV-2”, respectiv „COVID-19”. Primul termen se referă la un virus ce face parte din familia Coronaviridae, adică virusul Sindromului respirator acut sever 2. Al doilea termen face referire la boala care este produsă de către SARS-CoV-2, acronimul provenind din limba engleză („Coronavirus disease-2019”).

COVID-19 este o boală virală, foarte contagioasă, cauzată de virusul Sindromului respirator acut sever 2. Boala a fost pentru prima dată identificată în luna decembrie a anului 2019 în localitatea Wuhan, China, urmând ca mai apoi pe data de 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății să declare pandemia.

Ca multe alte virusuri cu ARN, SARS-CoV-2, în procesul de adaptare la diferite gazde, suferă mutații în structura genomului viral, rezultând numeroase variante cu caracteristici noi față de varianta virală ancestrală. Acest fapt a constituit un impediment în realizarea unui vaccin adecvat, situația fiind comună cu realizarea vaccinului împotriva virususlui imunodeficienței dobândite (HIV), care nici în prezent nu are un vaccin. [1]

Fiziopatologie

SARS-CoV-2 este recunoscut pentru efectele sale negative pe care le are asupra sistemului respirator, dar și asupra sistemului cardiovascular

Asupra sistemului respirator, este știut faptul că virusul induce pneumonie, care se definește prin afectarea țesutului pulmonar. În forma severă de COVID-19, apare o „furtună de citokine”, datorată supraactivării sistemului imunitar, care prin limfocitele T, monocite și neutrofile, secretă citokine diverse, cum ar fi factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α), IL-6. Aceste citokine sunt secretate în sistemul circulator, cauzând un răspuns inflamator local, dar și sistemic. Edemul pulmonar este o altă manifestare a acestei boli, cauzat de endotelita produsă de inflamația perivasculară, ceea ce duce la rândul ei la depozite de microtrombi.

Infecția cu SARS-CoV-2 cauzează, pe lângă pneumonie, diverse alte afecțiuni sistemice. Cel mai adesea sunt afectate vasele de sânge, cu apariția coagulării intravasculare diseminate (CID), miocardită cu aritmii cardiace, afectare renală, hepatică, dar și a sistemului nervos central (SNC). Acestea din urmă vor fi discutate în secțiunea „Complicații ale infecției cu SARS-CoV-2”.

Manifestările (simptome) infecției cu SARS-CoV-2 (COVID-19)

Infecția cu SARS-CoV-2 afectează pacienții în moduri diferite, cei mai mulți acuzând simptome ușoare spre medii, nefiind nevoie de spitalizare pentru recuperare.

Cele mai comune simptome includ:

• tuse
• febră
• anosmie (lipsa mirosului)
• disgeuzie (lipsa gustului)
• stare de torpoare

Simptome mai puțin comune includ:

• dureri de cap
• durere în gât
• diaree

Simptome severe:

• dificultate în respirație
• confuzie
• pierderea conștienței
• dureri toracice (în piept) [2]

Diagnostic

Orice pacient simptomatic poate fi suspicionat ca fiind infectat cu SARS-CoV-2. Pacienții care sunt simptomatici și se află în categoria de risc (comorbidități sau vârstă înaintată) trebuie să fie testați pentru a preveni eventualele complicații. RT-PCR rămâne în continuare metoda de diagnostic cea mai utilizată și precisă, dar se pot folosi și testele antigen-rapid, însă acuratețea lor nu este atât de mare.

Tratament

Tratamentul diferă de la pacient la pacient, în funcție de starea lor de sănătate, comorbidități, vârstă etc.

Pacienții cu forme severe primesc corticosteroizi (dexametazonă) pentru a suprima într-o oarecare măsură sistemul imunitar, blocând acea avalanșă de citokine proinflamatorii.

De asemenea, antiviralul Remdesivir este folosit cu succes pentru a încetini evoluția bolii. Heparina este utilizată datorită proprietăților ei anticoagulante, putând preveni coagularea intravasculară diseminată.

Simptomele ușoare precum febra sau durerile de cap sunt combătute cu ajutorul Paracetamolului sau a Ibuprofenului.

Recent, două antivirale au fost introduse pe piață, având, se pare, efecte benefice de combatere a apariției unei forme grave (molnupiravir, paxlovid). [3]

Complicații în infecția cu SARS-CoV-2 (COVID-19)

Complicații ale sistemului respirator

Principala complicație care apare la acest nivel este pneumonia. Complicația pulmonară are două faze: una timpurie și una târzie. Faza timpurie se caracterizează prin replicarea virală în țesutul pulmonar, urmată de distrucții ale țesutului pulmonar care sunt mediate viral. Faza târzie are ca element principal activarea unui răspuns imun de către celulele gazdă infectate, cu recrutarea limfocitelor T, neutrofilelor și monocitelor care secretă citokine proinflamatorii (TNF-α, IL-1, IL-6, IL-8 și interferon (IFN-γ). În formele severe de COVID-19 are loc o descărcare masivă de citokine proinflamatorii în torentul sangvin ceea ce determină un răspuns inflmator local, dar și sistemic.

Complicații ale sistemului cardiovascular

Receptorii ACE 2 sunt expuși inclusiv de către celulele miocardice, ceea ce înseamnă că infecția cu SARS-CoV-2 poate conduce la miocardită, inflamația mușchiului inimii. Citokinele proinflamatorii precum IL-6 pot provoca, de asemenea, miocardită, aritmii cardiace și inflamarea vaselor sangvine.

O altă complicație cardiovasculară poate fi reprezentată de sindromul coronarian acut, care poate fi consecința agravării unei condiții cardiovasculare preexistente. Această afecțiune poate conduce la ischemie a țesutului cardiac, cu reducerea aportului de oxigen.

Complicații hematologice și hemostatice

Printre complicațiile hematologice se numără trombocitopenia și neutrofilia. Infecția cu SARS-CoV-2 se asociază cu o stare de hipercoagulabilitate, multifactorială, cel mai probabil fiind datorată producerii de citokine care lezează endoteliul vascular și conduce la activarea plăcuțelor sangvine, a factorului von Willebrand și a factorlui VIII de coagulare, rezultând astfel formarea de trombină, fibrină și microtrombi care diseminează pe cale sangvină, conducând la coagulare intravasculară diseminată (CID).

Complicații gastrointestinale

Complicațiile gastrointestinale cuprind inflamația și citotoxicitatea mucoasei intestinale.

Complicații hepatobiliare

Țesutul hepatic poate fi grav afectat de către infecția cu SARS-CoV-2, prin mecanisme multifactoriale, existând posibilitatea agravării unor condiții preexistente.

Complicații renale

Patogeneza afectării renale nu este pe deplin cunoscută, dar se crede că ar fi multifactorială. [4]