Cum recunoști angina pectorală și de ce apare această durere

Cum recunoști angina pectorală?

Angina pectorală reprezintă un sindrom dureros cauzat de aportul insuficient de oxigen la nivelul mușchiului inimii (miocard). Aceasta apare în momentul în care fluxul sangvin este deficitar, iar în consecință teritoriul miocardic devine privat de sângele încărcat cu oxigen.

Durerea anginoasă face parte din grupul de afecțiuni care constituie cardiopatia ischemică, întrucât această denumire reunește toate patologiile care au ca substrat un dezechilibru între necesarul de oxigen al inimii și aportul pe care vasele sangvine îl pot oferi.

De ce apare durerea anginoasă?

Cea mai frecventă cauză responsabilă de apariția anginei pectorale este boala coronariană aterosclerotică. La acești pacienți apar depuneri lipidice la nivelul vaselor coronare, inițial sub forma unor picături de grăsime pe pereții vasculari. Pe măsură ce afecțiunea avansează, picăturile lipidice confluează și proemină în spațiul vascular, ceea ce determină o reacție imună din partea organismului. În acest stadiu, placa aterosclerotică își mărește dimensiunile pe seama elementelor sangvine care se prind la nivelul său, iar în final va căpăta o consistență dură din cauza impregnării cu săruri de calciu.

În timpul progresiei plăcii de aterom, spațiul vascular devine din ce în ce mai îngust, fapt ce atrage după sine o scădere a cantității de sânge ce ajunge la inimă. Acest proces se dezvoltă pe parcursul unei perioade lungi de timp și este reversibil până la un anumit stadiu. Pe măsură ce vasul devine mai îngust, patul vascular suferă un proces de adaptare, deviind sângele prin vasele colaterale. Acesta este motivul pentru care durerea anginoasă se manifestă tardiv, când este depășită capacitatea de adaptare și apare în situațiile în care crește nevoia de oxigen la nivelul inimii, precum efortul fizic sau emoțiile puternice. (1)

Cum recunosc angina pectorală?

Pacienții cardiaci descriu angina pectorală ca o durere sau un disconfort toracic, cel mai frecvent cu localizare în spatele sternului și care iradiază în zonele adiacente (brațe, gât, madibulă, dinți sau la nivelul spatelui, între omoplați).

Durerea apare brusc, cel mai des după efort fizic sau emoții intense, durează pâna la 15 minute și uneori este descrisă ca o senzație de presiune, greutate în piept, apăsare, iar alteori ca o arsură sau strangulare. Pacienții simt o senzație de „moarte iminentă”, precum și dispnee („sete de aer”), anxietate, slăbiciune sau greață.

Simptomele se accentuează la creșterea efortului și se diminuează până la dispariție în repaus. De asemenea, durerea poate apărea la primele ore ale dimineții sau după o masă copioasă și cedează pe măsura trecerii timpului. (2)
Aceste caracteristici sunt specifice anginei pectorale stabile, ea fiind și cea mai frecventă.

Cum se pune diagnosticul de angină pectorală?

În cazul în care ați simțit o durere ce prezintă caracteristici similare cu cele prezentate mai sus, adresați-vă de urgență medicului specialist. Acesta vă va pune diagnosticul pe baza următoarelor criterii:

1. Localizare:

Retrosternal (în spatele sternului), în treimea superioară, medie sau inferioară.

2. Iradiere:

Durerea se propagă spre toată regiunea toracică anterioară, spre partea superioară a sternului, uneori sub stern (în epigastru), la nivel axilar sau la nivelul întregului membru superior stâng.

3. Caracter și intensitate:

De cele mai multe ori durerea este descrisă „ca o gheară”, este arătată de pacient cu toată mâna, însă unii pacienți o considră doar ca o jenă, amorțeală sau slăbiciune. Intensitatea depinde de pragul individual de suportabilitate a durerii: în unele cazuri este descrisă ca fiind insuportabilă, iar în alte situații este relatată ca fiind doar un disconfort. Severitatea durerii NU se corelează cu gravitatea bolii aterosclerotice. (2)

4. Condiții de apariție:

O caracteristică importantă a anginei pectorale este relația cu efortul fizic sau stresul emoțional. Astfel, criza anginoasă se poate manifesta consecutiv următoarelor activități:

• efortul fizic de o anumită intensitate, mersul pe un plan înclinat;
• emoțiile pozitive sau negative (cel mai frecvent), întrucât determină creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace;
• expunerea la temperaturi extreme (ger sau caniculă), mai ales când au loc schimbări bruște de temperatură, precum iarna când se iese de la cald la frig;
• ingerarea unei mese copioase;
• fumatul, excesul de cafea;
• expunerea la metale grele;
• efortul de micțiune, defecație, actul sexual;
• creșterea bruscă a tensiunii arteriale. (3), (4)

5. Durata și evoluția durerii:

Cel mai frecvent criza anginoasă durează între 1 și 15 minute. Durerea are caracter de platou: începe treptat, ajunge la un maxim, apoi intensitatea dureroasă scade până la dispariție la adoptarea stării de repaus sau la administrarea medicamentelor (nitroglicerină, nifedipină). (5)

6. Condiții de dispariție:

Durerea cedează la repausul fizic, iar în cazul crizelor persistente este necesar repausul la pat. Nitroglicerina administrată sublingual, precum și comprimatele masticabile cu nifedipină determină remiterea rapidă a anginei, după 1-3 minute. (2)

Suplimentar, medicul mai poate face următoarele investigații pentru stabilirea diagnosticului de certitudine:

• electrocardiogramă (EKG sau ECG);
• angiografie coronariană;
• testul de efort ECG;
• ecocardiografie în repaus și de stres;
• analize de sânge prin intermediul cărora vor fi verificate valorile troponinei T, ale colesterolului și ale trigliceridelor. (5), (6)

Cum se diferențiază angina pectorală de durerea din alte cauze?

Durerea non-anginoasă NU prezintă cele 6 caracteristici descrise mai sus. De asemenea, se limitează la o porțiune a toracelui sau a hemitoracelui stâng, poate dura ore sau chiar zile, nu cedează la administrarea de nitroglicerină și se poate accentua la palpare sau presiune. De asemenea, o durere de altă cauză decât boala aterosclerotică poate fi influențată de tuse, strănut, modificări de poziție. (2), (3)

În cazul în care vă cunoașteți cu angină pectorală și primiți tratament pentru aceasta, însă simțiți o durere care nu prezintă caracterele durerii anginoase sau durează peste 15 minute, adresați-vă de urgență medicului, întrucât vă puteți confrunta cu o altă afecțiune.

Ce factori de risc mă predispun la o criză anginoasă?

Deoarece procesul de dezvoltare a aterosclerozei se întinde pe periode lungi de timp, există o serie de factori care pot grăbi procesul de apariție a bolii coronariene:

• consumul de tutun;
• diabetul zaharat;
• hipertensiunea arterială;
• nivelul mare de colesterol sau trigliceride în sânge;
• rude care suferă de boli cardiovasculare;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• stresul, (7)

Cum se tratează angina pectorală?

Tratamentul medicamentos se face cu ajutorul mai multor clase de medicamente, acestea având mai multe scopuri, precum subțierea sângelui, scăderea concentrației lipidelor din sânge, blocarea sau activarea anumitor canale:

• antiagregante plachetare (Aspirina);
• hipolipemiante (Atorvastatina);
• beta-blocante (Metoprolol, Bisoprolol);
• blocante ale canalelor de claciu (Verapamil, Amlodipina);
• nitrați organici (Nitroglicerina, Isosorbidinitrat);
• activatori ai canalelor de potasiu (Nicorandil);
• medicație metabolică (Trimetadizina). (5)

Cum pot reduce riscul de apariție a anginei pectorale?

• Renunțați la fumat.
• Reduceți consumul de alimente bogate în grăsimi.
• Faceți exerciții fizice, chiar și sub forma unor plimbări cu durată de 30 de minute.
• În cazul în care sunteți supraponderal, încercați să eliminați kilogramele în plus. Cereți sfatul medicului pentru a afla greutatea ideală pe care ar trebui să o aveți.
• Monitorizați-vă valorile tensiunii arteriale.
• În cazul în care suferiți de diabet, mențineți-vă glicemia în limitele normale.
• Urmați recomandările și/sau tratamentul prescris de medicul dumneavoastră.