Cum simți că ai tensiunea mare?

Cum simți că ai tensiunea mare?

©

Autor:

Cum simți că ai tensiunea mare?

Tensiunea mare sau hipertensiunea arterială este cea mai frecvent întâlnită boală cronică în Europa ÅŸi în Statele Unite ale Americii ÅŸi este definită creÅŸterea tensiunii sistolice peste 140 mmHg, iar a celei diastolice peste 90 mmHg (HTA>140/90 mmHg).

Conform datelor din literatura de specialitate, hipertensiunea arterială este atât o boală în sine, cât ÅŸi factor de risc pentru alte afecÈ›iuni, în evoluÈ›ia hipertensiunii fiind înregistrate numeroase complicaÈ›ii. Tensiunea arterială ridicată este cel mai frecvent factor de risc cardiovascular, afectând nu doar structura ÅŸi funcÈ›ia cordului, ci ÅŸi a altor organe.

Din punct de vedere al etiologiei, putem descrie două tipuri de hipertensiune arterială:
  • hipertensiunea arterială esenÈ›ială sau primară, apărută aparent fără o anumită cauză declanÅŸatoare ÅŸi
  • hipertensiunea arterială secundară, a cărei factor determinant este cunoscut.


În majoritatea cazurilor, tensiunea mare este depistată în urma prezentării bolnavului la medicul de familie, datorită manifestărilor clinice apărute, specifice bolii. Există însă ÅŸi cazuri în care boala este depistată întâmplător, în absenÈ›a unor semne ÅŸi simptome clinice specifice. [1], [5]

Cum simți că ai tensiunea mare?

Hipertensiunea arterială, asemenea altor afecțiuni, prezintă un tablou clinic specific care o caracterizează. Acest tablou clinic este reprezentat de următoarele manifestătri clinice:

  • Cefalee
  • AmeÈ›eli
  • Deficit motor ÅŸi senzorial
  • Tulburări de vedere (fosfene, „muÈ™te zburătoare”, scotoame, cecitate temporară, vedere „ca prin ceață”)
  • TranspiraÈ›ii
  • PalpitaÈ›ii
  • Anxietate
  • Episoade de ischemie cerebrală tranzitorie
  • Dureri precordiale
  • Dispnee de efort
  • Poliurie
  • Nicturie
  • Hematurie
  • SenzaÈ›ia permanentă de sete
  • ClaudicaÈ›ie intermitentă
  • Extremități reci
  • Slăbiciune musculară
  • Tetanie
  • Oboseală fizică È™i intelectuală
  • Parestezii, pareze
  • Epistaxis
  • Hematurie
  • GreÈ›uri
  • Vărsături
  • Spasm
  • Convulsii
  • Frecvente episoade hemoragice.


La examinarea clinică a bolnavului cu hipertensiune arterială, medicul poate decela următoarele semne clinice:

  • ApariÈ›ia unor sufluri sistolice la nivelul arterelor carotide
  • Defecte motorii ÅŸi senzoriale
  • ApariÈ›ia unor modificări la nivelul retinei (depistate în urma examinării fundului de ochi)
  • PrezenÈ›a ritmurilor cardiace anormale
  • PrezenÈ›a ritmului de galop
  • Deplasarea impulsului apical
  • PrezenÈ›a edemelor gambiere
  • ApariÈ›ia ralurilor pulmonare
  • Depistarea extremităților reci
  • ApariÈ›ia unor leziuni ischemice cutanate
  • Asimetria, reducerea sau dispariÈ›ia pulsurilor periferice.


De asemenea, pot fi prezente anumite semne clinice specifice hipertensiunii arteriale secundare altor afecÈ›iuni, precum: decelarea unor rinichi de dimensiuni crescute la palpare (specific rinichiului polichistic), prezenÈ›a unor semne cutanate de neurofibromatoză (apărute frecvent în cadrul feocromocitomului), prezenÈ›a la auscultaÈ›ia abdominală a unor sufluri abdominale (caracteristic hipertensiunii arteriale reno-vasculare), reducerea presiunii arteriale la nivelul arterei femurale ÅŸi întârzierea sau diminuarea pulsului la nivelul arterei femurale (specific anumitor boli ale aortei, precum coarctaÈ›ia de aortă).

Momentul în care tensiunea creÅŸte brusc este recunoscut ÅŸi descris de anumiÈ›i bolnavi prin următoarele aspecte clinice caracteristice:

  • Durere de cap instalată spontan
  • Stare confuzională
  • Perceperea unor È›iuituri, a unui vâjâit, a unor ÅŸuierătuti sau a altor sunete dubioase în urechi (tinitus, acufene)
  • Vedere înceÈ›oÅŸată ÅŸi perceperea de către bolnavi a unor musculiÈ›e zburătoare în câmpul vizual (fosfene)
  • Dureri în piept (dureri precordiale, percepute de către bolnavi ca o „lovitură de pumnal” sau ca o„ înÈ›epătură în piept”)
  • AmeÈ›eli
  • CreÅŸterea bătăilor cardiace în fecvență ÅŸi în intensitate (tahicardie ÅŸi palpitaÈ›ii); deseori bolnavul descrie aceste manifestări clinice ca o „bătaie de aripă în piept”)
  • AmorÈ›eli ale extremităților (parestezii)
  • Dificultate la respiraÈ›ie, care apare de regulă la efort (dispnee de efort), dar poate fi prezentă ÅŸi în repaus (dispnee de repaus)
  • Umflarea membrelor inferioare (mai frecvent) ÅŸi a celor superoarere (mai rar) - edeme
  • Sete continuă
  • Urinări frecvente, atât pe perioada zilei, cât ÅŸi a nopÈ›ii (poliurie, nicturie)
  • Emisia de urină închisă la culoare (datorită hematuriei)
  • ApariÈ›ia unor dureri la nivelul gambei, percepută ca o „gheară” (claudicaÈ›ie intermitentă).


De asemenea, bolnavii pot acuza anumite simptome clinice specifice anumitor complicaÈ›ii apărute în evoluÈ›ia hipertensiunii arteriale, precum:


Astfel, în caz de apariÈ›ie a bolii cardiace ischemice, bolnavul poate acuza durere în piept percepută ca o senzaÈ›ie de constricÈ›ie toracică, senzatie de greutate sau opresiune în piept, jenă sau apăsare toracică uÅŸoară, localizată retrosternal, cu iradiere in mandibulă, la baza gâtului, la nivelul braÈ›ului sau a umărului stâng, în umeri, în ambele braÈ›e sau la nivelul spatelui, însoÈ›ită de tahicardie, dispnee, eructaÈ›ii, stări prelipotimice, slăbiciune musculară.

Bolnavii cu hipertensiune aerterială, aflaÈ›i in stadiul de insuficiență cardiacă, pot acuza dispnee, oboseală apărută la efort, scăderea capacității de efectuare a efortului fizic, tahicardie, tahipnee, tuse nocturnă, hemoptizii, anorexie, disconfort în hipocondrul drept sau în epigastru, greÈ›uri, meteorism, sincopă, nicturie, edeme.

Bolnavii cu diferite tulburări de ritm apărute în contextul hipertensiunii arteriale pot acuza palpitaÈ›ii, ameÈ›eli, dispnee, angină pectorală (durere în piept), disconfort toracic ÅŸi la nivelul gâtului, sincope, oboseală, astenie.

Bolnavii cu hipertensiune arterială, care au dezvoltat boală cronică de rinichi pe fond hipertensiv, pot acuza oboseală, urină tulbure, închisă la culoare (hematurie), micÈ›iuni frecvente, nicturie, polachiurie, edeme ale pleoapelor, edeme ale membrelor superioare ÅŸi inferioare, anorexie, inapetență, greÈ›uri, vărsături, scădere ponderală inexplicabilă, prurit tegumentar, cefalee, crampe musculare, confuzie, slăbiciune pronunÈ›ată, dispnee, durere toracică, dureri osoase ÅŸi articulare, echimoze, iar în formele avansate hemoragii severe ÅŸi pierderea cunoÅŸtinÈ›ei.

Bolnavii cu boală vasculară periferică secundară hipertensiunii arteriale pot acuza durere sau senzaÈ›ie de greutate la nivelul piciorului afectat, prezenÈ›a claudicaÈ›iei intermitente la nivelul membrului inferior afectat (apariÈ›ia crampelor musculare locale foarte dureroase, determinate de reducerea marcantă a fluxului sangvin în zona respectivă, descrise de către bolnav ca o „gheară” sau ca o „constricÈ›ie” locală), amorÈ›eală locală, parestezii, slăbiciune musculară la nivelul membrului afectat, modificarea aspectului ÅŸi a consistenÈ›ei tegumentelor supraiacente zonei vasculare afectate ÅŸi afectarea creÅŸterii normale a unghiilor ÅŸi a pilozității la nivelul membrului afectat.

Bolnavii cu accident vascular cerebral apărut în contextul unui puseu de hipertensiune arterială pot prezenta tulburări de vorbire, probleme de respiraÈ›ie, tulburări de vedere unilaterale sau bilaterale, ameÈ›eli, pierderea coordonării ÅŸi a echilibrului, tulburări de mers, căderi inepxplicabile, pierderea cunoÅŸtinÈ›ei, cefalee spontană severă, amorÈ›eli percepute la nivelul mâinilor ÅŸi a picioarelor, mai frecvente unilateral ÅŸi paralizie (incapacitatea de mobilizare a bolnavului, secundară distrugerii ireversibile a unui nerv sau a unui grup de structuri nervoase). [1], [2], [3], [4], [5]

Concluzii

Fiecare persoană care acuză astfel de manifestări clinice trebuie să se adreseze medicului de familie pentru consult ÅŸi investigare, deoarece poate fi vorba despre creÅŸterea valorilor tensiunii arteriale. Cu cât boala este depistată mai precoce ÅŸi cu cât tratamentul antihipertensiv corespunzător este administrat mai rapid, cu atât riscul de apariÈ›ie a complicaÈ›iilor tensionale este mai redus.


Data actualizare: 16-06-2024 | creare: 01-08-2019 | Vizite: 18443
Bibliografie
1. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.I, Editura Medicală, 2018
2. Symptoms of High Blood Pressure, link: https://www.webmd.com/hypertension-high-blood-pressure/guide/hypertension-symptoms-high-blood-pressure
3. What are the Symptoms of High Blood Pressure?, link: https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/why-high-blood-pressure-is-a-silent-killer/what-are-the-symptoms-of-high-blood-pressure
4. High Blood Pressure Symptoms, link: https://www.healthline.com/health/high-blood-pressure-hypertension-symptoms
5. What to know about high blood pressure, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/159283.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Consumul crescut de cartofi, asociat cu un risc mai mare de hipertensiune
  • Hipertensiunea arterială ar putea creÈ™te riscul pentru demență vasculară
  • Muzica lui Mozart È™i Strauss pentru tratamentul hipertensiunii
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum