Ce e insuficiența cardiacă și de ce apare - explicații

Insuficiența cardiacă reprezintă o afecțiune care apare atunci când mușchiul cardiac își pierde capacitatea de a pompa sânge la un nivel care să satisfacă nevoile metabolice ale țesuturilor.

Inițial, când este supus unui stres, cordul încearcă să compenseze prin dilatarea cavităților. Ulterior, acesta iși va crește masa musculară și va deveni mai tahicardic. De asemenea, va apărea vasoconstricție, pentru menținerea unei tensiuni arteriale optime, iar sângele va fi distribuit spre organele cele mai importante (creier, inimă, rinichi).

Deși insuficiența cardiacă afectează mai frecvent cordul stâng, aceasta se poate observa uneori și la nivelul cordului drept. (1)

De ce apare insuficiența cardiacă

1. Boala coronariană

Dacă există o depunere de colesterol și acizi grași la nivelul arterelor inimii, atunci va apărea o scădere a cantității de sânge ce ajunge la mușchiul cardiac. Acest fenomen va slăbi mușchiul inimii, putând determina insuficiență cardiacă. (2)

2. Istoricul de infarct miocardic

Infarctul miocardic apare ca o consecință a obstrucției unei artere a inimii. Prin urmare, absența oxigenului și a nutrienților va determina lezarea țesutului miocardic, care va suferi tulburări de contractilitate, ceea ce va cauza insuficiență cardiacă. (2)

3. Hipertensiunea arterială

Hipertensiune arterială necontrolată este un factor important de apariție a insuficienței cardiace. Daca presiunea asupra mușchiului cardiac este prea crescută, cum se întâmplă în hipertensiunea arterială, el va trebui să pompeze cu o forță mai mare. În timp, acest efort al miocitelor va duce la dilatarea și slăbirea ventriculului, cu apariția insuficienței cardiace. (2)

4. Valvulopatiile

În cazul in care valvele cardiace nu se deschid sau nu se închid bine, mușchiul cardiac va trebui să pompeze cu o forță mai mare pentru a facilita ejecția sângelui. Prin urmare, miocitele se vor epuiza, ajungându-se la insuficiență cardiacă. (2)

5. Cardiomiopatia dilatativă

Cardiomiopatia dilatativă este a treia cea mai comună cauză de insuficiență cardiacă. Ea este o boală caracterizată prin dilatarea cavităților cordului și disfuncție contractilă. (3)

6. Cardiomiopatia hipetrofică

Cardiomiopatia hipertrofică este o afecțiune în care mușchiul inimii se îngroașă. Boala poate determina dispnee, durere toracică, tulburări de ritm. (4)

7. Miocardita

Miocardita reprezintă inflamația mușchiului inimii, ceea ce poate reduce funcția cardiacă. De obicei, apare în urma unei infecții virale, dar există cazuri în care poate surveni ca reacție la un medicament. (5)

8. Bolile cardiace congenitale

Dacă cordul și cavitățile inimii nu se formează corespunzător, atunci părțile sănătoase vor trebui să compenseze, dezvoltând insuficiență cardiacă. (2)

9. Bolile pulmonare avansate

O afecțiune pulmonară va determina cordul să lucreze mai mult pentru a oferi necesarul de oxigen la țesuturi.

În cazurile severe de BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) poate apărea insuficiență cardiacă dreaptă. Nivelele scăzute de oxigen din BPOC vor determina o creștere a tensiunii în arterele pulmonare, astfel dezvoltându-se hipertensiunea pulmonară. Această creștere de presiune ce acționează asupra ventriculului drept va duce la slăbirea inimii și insuficiență de cord drept. (6)

10. Diabetul

Pacienții cu Diabet au un risc de două ori mai crescut de dezvoltare a insuficienței cardiace. În cardiomiopatia diabetică apar modificări fiziopatologice, structurale și funcționale la nivelul cordului, care pot determina o scădere a funcției cardiace. Printre acestea se numară stresul oxidativ, inflamația, modificarea substratului metabolic și lipotoxicitatea. (7)

11. Obezitatea

Factorii ce duc la obezitate pot influența apariția insuficienței cardiace în proporție de 11% la sexul masculin și 14% la sexul feminin.

Astfel, apariția insuficienței cardiace la persoanele obeze se poate datora predispoziției crescute la alți factori pentru insuficiența cardiacă, spre exemplu boala coronariană, diabetul zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemia, rezistența la insulină, sindromul metabolic, boala renală și sindromul de apnee în somn. (8)

12. Sindromul de apnee in somn

Persoanele cu sindrom de apnee în somn au dificultăți în menținerea deschisă a căilor aeriene în timpul somnului, astfel încât apar pauze în respirație. Acestea determină eliberarea hormonilor de stres, care pot determina în timp apariția bolilor cardiovasculare și a hipertensiunii arteriale. (9)

13. Anemia severa

Anemia poate agrava funcția cardiacă, pentru că determină pe de o parte tahicardie și creșterea volumului bătaie, și pe de altă parte scade perfuzia renală și determină retenție lichidiană. Persistența anemiei poate cauza hipertrofie ventriculară stângă care poate duce la apoptoză celulară, agravând astfel insuficiența cardiacă. (10)

14. Hipertiroidismul

Tulburările hemodinamice din hipertiroidism scad funcția contractilă a miocardului, ceea ce predispune la insuficiență cardiacă. Cardiomiopatia tireotoxică se referă la lezarea miocardică determinată de un exces de hormoni tiroidieni, care alterează metabolismul intracelular și funcția contractilă a miofbrilelor. Principalele afecțiuni cardiovasculare care apar în hipertiroidism sunt fibrilația atrială, hipertrofia ventriculară stângă, dilatarea cavităților inimii și disfuncție diastolică. (11)