Cum îți afectează grijile sănătatea

Grijile reprezintă o parte normală a vieții umane, determinate în general de experiențe anterioare, dar și de anticiparea și gestionarea situațiilor viitoare. Deși nu întotdeauna constituie un motiv de îngrijorare, atunci când grijile devin excesive și persistente, pot avea un impact negativ asupra sănătății unui individ. De fapt, preocupările constante și neliniștea pot duce la o serie de probleme de sănătate fizică și mentală. (1, 2)

Ce cauzează îngrijorarea persistentă?

Grijile, definite ca fiind preocupări sau frici constante și neliniști persistente cu privire la evenimente sau situații viitoare, pot fi legate de diferite aspecte ale vieții, cum ar fi sănătatea, situația financiară, relațiile, cariera sau alte responsabilități și probleme de zi cu zi. Grijile pot fi determinate de o serie de factori, inclusiv de experiențe trecute, condiționări culturale și sociale și personalitatea individuală. În timp ce unele niveluri de preocupare sunt normale și pot fi benefice pentru a ajuta un individ să fie precaut și să își planifice viitorul, grijile excesive și necontrolate pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale. (1, 2, 3)

Cum afectează grijile sănătatea?

Grijile excesive și necontrolate pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale a unei persoane. Grijile constante pot duce la tulburări de anxietate, care pot provoca tensiune musculară, durere de cap, insomnii, oboseală și probleme digestive. În plus, stresul cronic cauzat de grijile excesive poate afecta sistemul imunitar, sporind astfel riscul de apariție a bolilor cronice, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare. De asemenea, grijile pot afecta performanța la locul de muncă și la școală, deoarece pot duce la scăderea concentrării și productivității. (1, 2, 3)

Alte efecte potențiale ale grijilor persistente:

• afectarea relațiilor interumane și a capacitații de a comunica cu alți oameni;
• creșterea riscului de izolare socială;
• apariția unei stări de irascibilitate;
• apariția unor sentimente de epuizare emoțională;
• pierderea interesului pentru activități care anterior erau plăcute;
• pierderea apetitului. (2, 3)

Care e diferența dintre griji excesive și anxietate?

Grijile excesive și anxietatea sunt două concepte strâns legate, dar care nu sunt identice. Grijile excesive pot fi descrise ca o preocupare constantă sau o neliniște cu privire la evenimente sau situații viitoare, care poate fi sau nu însoțită de simptome fizice sau psihologice. Grijile pot fi normale și sănătoase într-o anumită măsură, dar devin o problemă atunci când sunt excesive și interferează cu activitățile zilnice. (2, 3)

Pe de altă parte, anxietatea este o reacție emoțională la stres sau la o situație percepută ca amenințătoare sau periculoasă. Anxietatea poate fi caracterizată prin simptome fizice și psihologice, cum ar fi palpitații, transpirații excesivă, frică, neliniște, tensiune musculară și probleme de concentrare. În timp ce anxietatea poate fi declanșată de evenimente sau situații stresante, aceasta poate fi prezentă și în absența acestora și poate afecta calitatea vieții individului. (2, 3, 5)

În esență, grijile excesive sunt o preocupare sau o frică persistentă în legătură cu evenimente sau situații viitoare, în timp ce anxietatea este o reacție emoțională la stres sau la o situație percepută ca amenințătoare sau periculoasă. Anxietatea poate fi considerată un nivel mai intens și mai debilitant de griji excesive, dar nu toate grijile excesive se transformă în anxietate clinică. (1, 2, 3)

Cum poate fi depășită tendința de îngrijorare persistentă?

Tendința de îngrijorare persistentă poate fi depășită prin identificarea și conștientizarea grijilor, răspunsul rațional la grijile iraționale sau prin schimbarea perspectivelor. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, pot ajuta la reducerea tensiunii musculare și a anxietății și pot fi utilizate ca o modalitate de a calma mintea și corpul. De asemenea, în cazul în care grijile persistă și afectează activitățile noastre, poate fi utilă apelarea la un terapeut sau psiholog. (2, 4)

Mituri cu privire la grijile persistente

Există câteva mituri comune legate de grijile persistente, care pot determina anumiți oameni să considere grijile constante o normalitate și să neglijeze propria sănătate mintală. Câteva dintre miturile comune:

• grijile constante sunt adevărate și justificate (deși unele grijile pot fi bazate pe realitate, în majoritatea cazurilor grijile persistente sunt exagerate sau nejustificate și în general evaluate în mod subiectiv);
• singura modalitate de a scăpa de griji este să evit situațiile care le declanșează (evitarea situațiilor care declanșează grijile poate duce la izolare socială și la restricționarea activităților care ar putea fi plăcute și benefice pentru sănătatea mentală, astfel că evitarea situațiilor nu constituie o strategie eficientă de gestionare a grijilor);
• grijile protejează în fața unor situații negative (deși poate fi adevărat că unele grijile pot ajuta o persoană să fie mai pregătită pentru situații dificile, grijile constante și excesive pot de fapt să împiedice o persoană să facă față situațiilor dificile). (3, 6)