Cum influențează genetica preferințele copiilor pentru gustări
Elie Chamoun a investigat în ce măsură variantele genetice asociate receptorilor pentru gust influenÈ›ează preferinÈ›ele pentru gustul dulce, sensibilitatea la gustul specific al grăsimilor È™i aversiunea pentru gustul amar al vegetalelor cu frunze verzi, alegerile alimentelor pentru gustări la preÈ™colari.
La studiu au participat 50 de copii de vârstă preÈ™colară:
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul È™tiinÈ›ific Nutrients.
„Copiii obiÈ™nuiesc să consume acum un număr mai important de calorii din gustări de aceea identificarea tiparului după care aceÈ™tia aleg alimentele ce urmează a fi consumate în cadrul gustărilor È™i inclusiv rolul geneticii în acest proces, este esenÈ›ail pentru a înÈ›elege mai bine factorii ce contribuie la „epidemia” de obezitate în copilărie,” afirmă Elie Chamoun.
PreferinÈ›a pentru gustul dulce se materializa la copii sub forma gustărilor dulci È™i implicit un aport semnificativ mai crescut de calorii provenite din zaharuri. De asemenea, s-a observat că aceÈ™tia consumat aceste gustări după-amiază, cel mai probabil cînd ajungeau acasă È™i accesul la astfel de alimnte dulci era mult mai facil.
Copiii cu genotip asociat sensibilității pentru gustul specific al grăsimilor preferau gustările cu o densitate calorică ridicată, unui gram de grăsime fiindu-i atribuite 9 calorii, în comparaÈ›ie cu carbohidraÈ›ii È™i proteinele care contribuie doar cu 4 calorii per gram.
Iar nu în cele din urmă, copiii cu variante genice asociate aversiunii pentru gustul amar al vegetalelor consumau de asemenea gustări bogate în calorii. Evitând legumele cu un conÈ›inut caloric modest, acestea sunt înlocuite cu variante de gustare nesănătoase È™i dense energetic.
Deși predispoziția genetică nu poate fi contestată, la formarea preferințelor alimentare participă numeroși alți factori cum ar fi modelul parental, accesul la gustări nesănătoase, respectiv expunerea la opțiuni alimentare sănătoase pentru gustare, care modelează comportamentul alimentar la copil, respectiv la viitorul adult.
Sursa: Medical Xpress
La studiu au participat 50 de copii de vârstă preÈ™colară:
- după monitorizarea dietei zilnice s-a constatat că o treime din aportul caloric provenea din gustări,
- după analiza salivei pentru determinarea profilului genetic al gustului s-a remarcat că 80% dintre preșcolari purtau cel puțin un genotip cu risc asociat alegerilor nesănătoase pentru gustare.
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul È™tiinÈ›ific Nutrients.
„Copiii obiÈ™nuiesc să consume acum un număr mai important de calorii din gustări de aceea identificarea tiparului după care aceÈ™tia aleg alimentele ce urmează a fi consumate în cadrul gustărilor È™i inclusiv rolul geneticii în acest proces, este esenÈ›ail pentru a înÈ›elege mai bine factorii ce contribuie la „epidemia” de obezitate în copilărie,” afirmă Elie Chamoun.
PreferinÈ›a pentru gustul dulce se materializa la copii sub forma gustărilor dulci È™i implicit un aport semnificativ mai crescut de calorii provenite din zaharuri. De asemenea, s-a observat că aceÈ™tia consumat aceste gustări după-amiază, cel mai probabil cînd ajungeau acasă È™i accesul la astfel de alimnte dulci era mult mai facil.
Copiii cu genotip asociat sensibilității pentru gustul specific al grăsimilor preferau gustările cu o densitate calorică ridicată, unui gram de grăsime fiindu-i atribuite 9 calorii, în comparaÈ›ie cu carbohidraÈ›ii È™i proteinele care contribuie doar cu 4 calorii per gram.
Iar nu în cele din urmă, copiii cu variante genice asociate aversiunii pentru gustul amar al vegetalelor consumau de asemenea gustări bogate în calorii. Evitând legumele cu un conÈ›inut caloric modest, acestea sunt înlocuite cu variante de gustare nesănătoase È™i dense energetic.
Deși predispoziția genetică nu poate fi contestată, la formarea preferințelor alimentare participă numeroși alți factori cum ar fi modelul parental, accesul la gustări nesănătoase, respectiv expunerea la opțiuni alimentare sănătoase pentru gustare, care modelează comportamentul alimentar la copil, respectiv la viitorul adult.
Te-ar putea interesa și articolele noastre pe această temă:
5 idei pentru a reduce zahărul din alimentația copiilor
De ce prăjiturile (È™i dulciurile concentrate, în general) nu sunt bune?
Consumul de dulciuri la preșcolari
Cum influenÈ›ează alimentele bogate în caharuri È™i grăsimi saturate comportamentul alimentar
Reclamele la alimente modifică prioritățile și preferințele alimentare la copii
5 idei pentru a reduce zahărul din alimentația copiilor
De ce prăjiturile (È™i dulciurile concentrate, în general) nu sunt bune?
Consumul de dulciuri la preșcolari
Cum influenÈ›ează alimentele bogate în caharuri È™i grăsimi saturate comportamentul alimentar
Reclamele la alimente modifică prioritățile și preferințele alimentare la copii
Sursa: Medical Xpress
Data actualizare: 28-02-2018 | creare: 28-02-2018 | Vizite: 1050
Bibliografie
Sweet, bitter, fat: New study reveals impact of genetics on how kids snack, link: https://medicalxpress.com/news/2018-02-sweet-bitter-fat-reveals-impact.html ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Refolosirea uleiului pentru prăjit are riscuri neurologice
- Dieta hiperproteică poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele supraponderale sau obeze
- Efectele acizilor grași omega-3 și omega-6 asupra metabolismului glucidic
- Reducerile minore ale aportului caloric nu oferă scăderi substanțiale în greutate pe termen lung
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Lipsa poftei de mancare la copil 5 ani jumatate
- Nu mananca
- Alimentatie fetiță de 5 ani si 5 luni, are doar 17,5 kg
- Probleme de alimentatie băiețel de 3 ani