Coronavirus - răspunsuri la cele mai frecvente întrebări

Noul coronavirus 2019-nCoV face parte dintr-o familia de coronavirusuri ce pot afecta atât oamenii, cât și animalele. Se cunoaște doar despre câteva coronavirusuri umane că pot produce infecții respiratorii, cu simptome ce variază de la răceli ușoare până la boli mai grave, ca MERS (Middle East Respiratory Syndrome) și SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome). COVID-19 este cel mai recent descoperit membru al acestei familii.

Odată vindecat mă pot reinfecta cu coronavirus?

Răspunsul este probabil cel mai probabil da, o persoană poate fi infectată din nou cu noul coronavirus după ce s-a vindecat de Covid-19. Totuși, în testele pe animale s-a observat că organismul capătă imunitate la virus. Deocamdată au fost raportate prea puține cazuri de reîmbolnăvire la om, pentru a putea desfășura un studiu, sau pentru a trage concluzii valide. Se speculează că rezultatele fals-pozitive sau eroarea umană ar putea sta la baza cazurilor de reinfecție.

Există mai multe tulpini de Coronavirus 2019-nCoV?

Potrivit cercetătorilor chinezi, virusul 2019-nCoV poate suferi mutații, în prezent existând cel puțin două tipuri ale noului coronavirus. Unul dintre acestea este mai agresiv și stă la baza unui procent de 70% din infectări.

Am coronavirus - cât timp sunt contagios?

Oamenii pot fi contagioși înainte de apariția simptomelor, însă contagiozitatea crește odată cu virulența simpomelor.

Poți lua coronavirusul daca mergi pe trotuar (pe afară)?

Covid-19 se transmite prin contact direct cu o persoană bolnavă - până în 2 metri - și prin picăturile de salivă emise în timpul strănutului sau tusei. Aceste picături sunt suficient de ușoare pentru a rămâne în aer câteva minute, înainte de a cădea.

De asemena, infectarea mai poate fi realizată prin intermediul suprafețelor contaminate - dacă o persoană atinge un obiect contaminat apoi duce mâna la nas sau gură.

Noul coronavirus se răspândește cu ușurință, adică s-a înregistrat o răspândire comunitară - unele persoane au fost contaminate doar pentru că locuiesc în aceeași zonă, iar unele dintre acestea nu pot spune cum au fost contaminate.

Cât va dura pandemia cu coronavirus?

Pandemiile iau sfârșit aunci când nu mai există un număr suficient de persoane susceptibile de infecție. Acest lucru se întâmplă când au fost infectate atât de multe persoane încât virusul nu mai „găsește” persoane aflate la risc. Venirea sezonului cald nu reprezintă o certitudine pentru încetarea circulației virusului.

O posibilitate este ca virusul 2019-nCoV să sufere o mutație astfel încât infectarea să se facă mai dificil. Așa s-a întâmplat cu virusul SARS - epidemia s-a încheiat pentru că mutația a făcut ca virusul să fie mai agresiv și totodată mai greu de „luat”. Un alt factor important a fost și măsurile de izolare socială impuse.

Pe cine omoară coronavirusul?

Pentru că nu se știe cu siguranță numărul total al persoanelor infectate, atatisticile privind mortalitatea sunt încă estimative, însă cercetătorii sunt de acord că vârstnicii și cei cu boli cronice sunt cel mai predispuși la deces. Alt factor de luat în considerare este calitatea actului medical. Spre exemplu, în Wuhan - unde medicii au fost depășiți de situație - rata mortalității a fost de 3,8,%, în timp ce în restul țării a fost de 0,7%. Peste 80% din persoanele decedate aveau peste 60 de ani.

Coronavirus - Mortalitatea în rândul tinerilor

Oricine este expus infecției cu coronavirus, însă riscul de mortalitate crește odată cu vârsta de 40 de ani. Potrivit Centrului pentru controlul și prevenția bolilor din China, din 12.000 de persoane sub 40 de ani infectate, 26 au decedat. Nu s-au înregistrat decese la copii sub 10 ani.

Acesta sunt ratele de deces calculate de chinezi, pe grupe de vârstă:

• vârste 10-19: 0,2%
• vârste 20-29: 0,2%
• vârste 30-39: 0,2%
• vârste 40-49: 0,4%
• vârste 50-59: 1,3%
• vârste 60-69: 3,6%
• vârste 70-79: 8%
• vârste 80 și peste: 14,8%

Vaccinul pentru coronavirus

Deocamdată nu există un vaccin pentru coronavirus, iar dovezile care să ateste eficiența unor agenți terapeutici sunt minime.

E indicat să port mască ca să nu mă infectez cu coronavirus?

Masca medicală are ca obiectiv prevenirea răspândirii infecțiilor respiratorii, însă nu există nicio dovadă științifică a faptului că purtarea măștilor de câtre persoanele sănătoase previne apariția bolii. Măștile medicale sunt indicate bolnavilor, personalului medical și îngrijitorilor celor bolnavi.

Principalele măsuri pentru evitarea infecției sunt cele de igienă: spălarea mâinilor, evitarea atingerii feței (nas, gură) cu mâinile, precum și distanțarea socială: evitarea aglomerațiilor și a contactului strâns cu alte persoane (cel puțin 1 metru).

E indicat să port mănuși ca să nu mă infectez cu coronavirus?

Contrar aparențelor, purtarea mănușilor poate face mai mult rău, decât bine. Dacă nu sunt spălate frecvent, mănușile pot colecta agenți patogeni de pe diverse suprafețe și îi pot transfera pe față sau nas. Prin urmare, cea mai bună protecție rămâne spălarea corectă a mâinilor. Citiți mai multe despre spălarea mâinilor aici...

Ce să faci ca să crești imunitatea împotriva coronavirusului?

Pentru a avea o bună imunitate este important să ai grijă la stilul de viață, în general: dietă sănătoasă, sport regular, somn suficient și reducerea stresului. În plus, renunță la fumat, chiar dacă ești fumător ocazional! Asigură-te că bei suficientă apă, pentru a avea corpul hidratat.

Coronavirus - izolare la domiciliu - Lista de alimente și medicamente de avut în casă

De la farmacie:

• medicamentele pe care le luați de obicei, dacă aveți afecțiuni cronice. Este ideal să aveți stocuri pentru câteva luni.
• medicamente pentru situații obișnuite: sirop de tuse, creme/pudre cu antibiotic pentru răni, medicație pentru febră, pentru durere, etc.
• lichide și geluri dezinfectante.

Listă imediată de cumpărături:

• hârtie igienică și șervețele de hârtie și umede
• produse de igienă feminină și pentru bebeluși, dacă este cazul
• produse de curățenie care ucid agenții patogeni
• gel dezinfectant
• măști de protecție - citiți mai multe despre măștile medicale aici

Produse alimentare (alegeți mâncăruri pe care le consumați de obicei, pentru a evita deranjamentele intestinale):

• apă îmbuteliată (provizii pentru cel puțin 5 zile)
• lapte praf, dacă aveți copii sugari
• alegeți preponderent alimente care nu necesită refrigerare și rezistă mult timp în cămară: conserve, leguminoase, orez, paste, cereale, făină
• alimente care pot fi congelate
• nu uitați de gustări și dulciuri - „comfort food”

Efectele infecției cu coronavirus în sarcină (riscuri la mamă și făt)

Momentan nu se cunoaște dacă Covid-19 produce complicați în sarcină, sau dacă afectează sănătatea copilului după naștere. Numărul cazurilor este mic, însă nu s-a înregistrat transmiterea noului coronavirus de la mamă la făt.

Coronavirusul va dispărea în sezonul cald?

Făcându-se comparația cu gripa, se presupune că răspândirea Covid-19 ar putea fi regresată de venirea anotimpului călduros. Însă infecția cu noul coronavirus este mai gravă și se răspândește mai repede decât gripa sezonieră, iar medicii încă nu știu dacă pandemia ar putea fi influențată de temperaturile calde. Spre exemplu, epidemia de SARS a avut vârful în luna mai și s-a încheiat în iulie; acest fapt reflectă timpul necesar izolării virusului, fără a a vea legătură cu temperatura. Totodată, virusul MERS se transmite în principal în zonele calde de pe glob.

Prin urmare, sezonul cald ar putea reduce transmiterea virală în emisfera nordică, dar este puțin probabil ca vremea în sine să pună capăt pandemiei.

Ce țări au risc mai mic de infecție cu Coronavirus?

În acest moment au rămas puține tări neafectate, acestea aflându-se pe continentul african. Zonele cu riscul cel mai mare, în afara Chinei, se află în Eoropa și Marea Britanie. OMS a declarat Europa ca fiind epicentrul epidemiei cu coronavirus.

Cum îți pui singur diagnosticul de coronaroviroză

Primele simptome apar la 2-14 zile din momentul infectării și constau în febră, tuse și dificultăți de respirație. Simptome mai puțin obișnuite sunt amețeala, greața, stările de vomă și secrețiile nazale. Totuși, infectarea  Covid-19 poate fi asimptomatică. În plus, simptomele apar la 1-14 zile din momentul infectării (cel mai adesea 5 zile).

Cel mai important este să știi dacă te afli în grupele de risc: ai călătorit în țările afectate sau ai luat contact cu persoane infectate. Diagnosticul se pune doar în urma efectuării testului.

Se poate transmite coronavirusul la animale (de companie)?

Deși mai multe coronavirusuri folosesc animalele ca gazdă primară, apoi evoluează pentru a infecta și oameni, este foarte puțin probabil să luați boala de la animalul de companie, sau invers. Potrivit ultimelor dovezi, noul coronavirus a trecut de la lilieci la o gazdă intermediară, apoi la om.

A existat în China un caz de îmbolnăvire a unui câine de companie de către stăpânul său, într-un caz de infecție cu grad scăzut de Covid-19. CDC (Centers for Disease Control and Prevention) recomandă persoanelor infectate  Covid-19 să transfere altor persoane grija pentru animal, iar celor aflate la risc să respecte cu strictețe normele de igienă pentru prevenție.

Transmiterea coronavirusului în mijloacele de transport în comun

Persoanele care prezintă simptomele unei infecții respiratorii nu ar trebui să călătorească cu mijloacele de transport în comun. Transmiterea Covid-19 se face cu ușurință prin picăturile infectate expulzate prin tuse și strănut, așezate pe barele și mânerele de care se țin călătorii. Riscul este cu atât mai mare cu cât spațiul din tramvai, autobuz sau metrou este limitat.

Care sunt diferențele între focar, epidemie și pandemie?

În principiu, este vorba de amploare - numărul de cazuri.

• Focarul este o creștere mică, dar notabilă, a numărului așteptat de cazuri de boală. Spre exemplu, este normal ca la o creșă să existe 1-2 cazuri de diaree pe săptămână, însă dacă 15 copii fac diaree concomitent, atunci avem un focar de infecție.
• În cazul epidemiei, numărul cazurilor este mai mare, iar boala apare într-o zonă geografică mai mare. Epidemia apare dacă măsurile de contenție a focarului sunt ineficiente, sau vin prea târziu.
• Pandemia apare la nivel internațional și înseamnă că infecția este scăpată de sub control. Unii specialiști sunt de acord cu clasificarea de pandemie doar dacă apar transmisii la nivel local în multiple țări. Pandemia nu se referă la gravitatea bolii, ci la răspândire.

Ce boli pot crește riscul de complicații și deces în infecția cu coronavirus?

În primul rând sunt vizate persoanele vârstnice (peste 60 de ani), apoi cele cu afecțiuni cronice, ca boli de inimă, diabet, boli pulmonare sau cancer.

Semne de gravitate a infecției cu coronavirus.

În cazurile sevede de coronavirus apare pneumonia, manifestată prin dificultate la respirație și tuse dureroasă. Creșterea dificultății în respirație, mai ales la persoanele vârstnice, este întotdeauna un semnal de alarmă.