Va fi disponibil un vaccin împotriva COVID-19 în viitorul apropiat?

Primul caz de COVID-19 a fost diagnosticat în China, în luna decembrie a anului 2019. Inițial, această afecțiune a fost descrisă ca o pneumonie virală atipică, cu evoluție severă față de restul pneumoniilor şi fără răspuns la tratamentele antivirale administrate în acest caz.

Ulterior, la aproximativ o lună diferență față de identificarea primelor cazuri, Organizația Mondială a Sănătății a denumit această afecțiune COVID-19, în urma identificării agentului patogen cauzal.

În data de 10 ianuarie 2020, agentul patogen incriminat în apariția acestei pneumonii atipice a fost identificat, genomul său fiind publicat pe site-urile oficiale de specialitate în data de 12 ianuarie 2020. În urma acestui fapt, atât comunitatea de cercetare aflată în Statele Unite ale Americii, cât şi comunitățiile de cercetare aflate în Asia şi Uniunea Europeană, utilizând informația genomică publicată, au inițiat lupta de laborator pentru elaborarea testelor rapide de diagnostic şi a substanțelor medicamentoase cu rol de vaccin împotriva noului coronavirus.

Cât priveşte diagnosticarea COVID-19, lucrurile s-au desfăşurat extrem de rapid, numeroase laboratoare clinice, private şi publice, au pus la dispoziție un test pentru identificarea infectării cu noul coronavirus, prin utilizarea tehnicii real time PCR (polimerase chain reaction).

Cât priveşte însă identificarea unui tratament etiologic, eficient în distrugerea noului coronavirus, lucrurile nu stau la fel de bine. Există însă câteva companii de dezvoltare ştiințifică, precum BioNTech, Pfizer şi altele, care sunt implicate în dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus.

De fiecare dată când a fost elaborat un vaccin împotriva diferiților agenți patogeni, înainte de a fi primi autorizația de a fi comercializat pe piața farmaceutică, a existat o lungă perioadă de cercetare şi testare, conform cerințelor de reglementare. În situația de față însă, lucrurile au fost mult accelerate; la aproximativ 42 de zile de la publicarea genomului viral, au intrat în faza I a studiilor clinice pe oameni primele două vaccinuri împotriva noului coronavirus, elaborate în China şi Statele Unite ale Americii. Obiectivele acestor două studii de fază I au fost reprezentate de evaluarea siguranței administrării vaccinului la oameni şi tolerabilitatea sa. Ulterior, în cazul în care rezultatele studiilor de fază I sunt favorabile, în cadrul studiilor de fază II şi III va fi examinată eficiența acestor vaccinuri.

În afara acestor două vaccinuri, în stadiul de dezvoltare incipientă (în faza pre-clinică, de laborator) se află alte 48 de vaccinuri împotriva noului coronavirus.

Modul de desfăşurare a studiilor clinice a diferitelor tipuri de vaccinuri, până la faza de autorizare şi comercializare pe piața farmaceutică

Până în momentul în care un vaccin primeşte autorizația de a fi comercializat pe piața farmaceutică, există o lungă perioadă de timp în cadrul căreia sunt efectuate studii clinice, în vederea evaluării siguranței administrării acestuia la om, tolerabilității acestuia de către organismul uman şi eficienței acestuia împotriva unui anumit agent patogen.

Studiile clinice de cercetare a vaccinurilor cuprind o fază pre-clinică, în cadrul căreia aceste substanțe sunt testate în laborator şi trei faze clinice, în cadrul cărora este evaluată siguranța, tolerabilitatea şi eficacitatea vaccinului la om.

• Faza I de cercetare clinică presupune administrarea vaccinului la un număr redus de voluntari (între 20 şi 50 de persoane) şi are ca şi obiectiv determinarea dozajului substanței medicamentoase administrate, evaluarea siguranței administrării acesteia şi reacțiile adverse pe care aceasta le poate avea.
• Faza II de cercetare clinică a vaccinurilor se desfăşoară în rândul unui grup alcătuit din 100-300 de voluntari şi presupune evaluarea mai detaliată a siguranței, imunogenității şi a dozajului şi identificarea calendarului de administrare.
• Faza III de cercetare clinică a vaccinurilor presupune implicarea unui grup de 3.000-50.0000 de voluntari şi constă în examinarea siguranței şi a eficienței vaccinului într-un număr crescut de cazuri şi evaluarea administrării acestuia în asocierea altor vaccinuri sau substanțe medicamentoase.

După încheierea celor trei faze de cercetare clinică, în cazul unor rezultate favorabile, vaccinul este aprobat de agențiile de reglementare (în cazul țărilor europeene, de către Agenția Europeană a Medicamentului) şi ulterior este produs la scară largă şi comercializat pe piața farmaceutică.

Durata medie de dezvoltare a unui vaccin (perioada în care sunt desfăşurate cele trei faze de studiu clinic), este cuprinsă între 12 şi 15 ani.

Trebuie notificat faptul că administrarea vaccinurilor este recomandată persoanelor sănătoase şi are drept scop prevenirea apariției bolii. Pentru tratarea bolii este necesară administrarea medicamentelor convenționale, destinate acestui obiectiv.

Cum poate fi disponibil un vaccin împotriva noului coronavirus mai repede?

În ciuda complexității procesului de elaborare a unui vaccin, Organizația Mondială a Sănătății a aprobat un termen extrem de redus pentru apariția unui vaccin împotriva noului coronavirus pe piața farmaceutică-18 luni. În această circumstanța, rapiditatea dezvoltării unui vaccin este legată în mare măsură de avansul tehnologic, utilizarea potențialului ştiințelor omice şi colaborarea dezvoltatorilor cu autoritățile de reglementare, în cadrul programelor de dezvoltare accelerată a unui agent de combatere a COVID-19.

În vederea dezvoltării cât mai rapide a unui vaccin împotriva noului coronavirus, anumite instituții precum Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană şi altele, s-a angajat să sprijinească financiar companiile de cercetare ştiințifică şi dezvoltare, precum CureVac şi multe altele.

Totodată, la nivel european au fost lansate inițiative de coroborare a resurselor tuturor instituțiilor de cercetare, pentru dezvoltarea cât mai rapidă a unui vaccin împotriva COVID-19. Până în prezent, în cadrul acestui proiect de colaborare, finanțat de către Inițiativa privind Medicamentele Inovatoare cu 45 milioane de euro, sunt implicate peste 13 companii europeene.

Calendarul desfăşurării studiilor clinice privitoare la dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus

În data de 27 martie 2020, întreaga comunitate ştiințifică, împreună cu autoritățile de reglementare, s-a mobilizat pentru elaborarea unui vaccin a cărei siguranță şi eficiență să fie dovedite în lupta împotriva noului coronavirus.

În data de 1 aprilie, vaccinul ChAdOx1 nCoV-19 a intrat în faza de testare umană, fiind evaluat în rândul a 510 voluntari sănătoşi, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani. Studiul se desfăşoară la Institutul Jenner al Universității Oxford din Marea Britanie. În mod oficial, faza I şi II al studiului clinic a început în data de 31 martie a anului curent şi se va încheia în luna mai a anului 2021.

Vaccinul ChAdOx1 nCoV-19 este o versiune sigură a unui adenovirus modificat astfel încât să nu poată fi reprodus în interiorul organismului uman, bazându-se pe un vector adenoviral şi pe proteina S (Spike) a noului coronavirus. Vaccinul ChAdOx1 nCoV-19 este produs de către Departamentul de Biomanufacturare Clinică a Universității Oxford. Odată introdus în organism (prin injectare intramusculară), vaccinul va determina formarea de anticorpi cu acțiune împotriva proteinei Spike a noului coronavirus.

În data de 7 aprilie 2020, vaccinul INO-4800 împotriva noului coronavirus elaborat de către Inovio Pharmaceuticals, a intrat în prima fază a studiului clinic, fiind aprobat de către Food and Drug Administration. Studiul clinic se desfăşoară în rândula 40 de voluntari sănătoşi din Kansas şi Philadelphia. În Philadelphia, studiul clinic se desfăşoară în cadrul Facultății de Medicină Perelman din Universitatea din Pennsylvania, iar în Kansas studiul clinic se desfăşoară la Centrul pentru Cercetări Farmaceutice.

Fiecărui voluntar i se administrează două doze de vaccin la un interval de o lună (4 săptămâni), iar rezultatele sunt aşteptate în decursul acestei veri (în următoarele 3-6 luni).

Rezultatele obținute în laborator în urma administrării vaccinului INO-4800 pe mai multe modele animale, au fost promițătoare, fiind similare rezultatelor studiului de faza I finalizat pentru vaccinul împotriva MERS (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu), determinat de un alt tip de coronavirus. În acest context, vaccinul ADN elaborat de către Inovio Pharmaceuticals a înregistrat niveluri crescute de anticorpi în rândul a 95% din voluntarii cărora le-a fost administrat, determinând apariția răspunsurilor mediate de către limfocitele T în aproximativ 90% dintre participanți. În cazul vaccinului împotriva MERS, răspunsul la anticorpi a dfost menținut timp de 60 de săptămâni.

În data de 11 aprilie 2020, au fost introduse în studii clinice de fază întâi încă două vaccinuri elaborate împotriva COVID-19: LV-SMENP-DC şi Pathogen-specific aAPC, ambele produse de către Shenzhen Geno-Immune Medical Institute.

Vaccinul LV-SMENP-DC (Lentiviral Minigene Vaccine) este administrat cu limfocite T citotoxice specifice antigenului şi acționează bazându-se pe celule dendritice modificate cu un vector lentiviral, care la rândul său exprimă minigene specifice proteinelor virale selectate.

Vaccinul Pathogen-specific aAPC actionează bazându-se pe celulele prezentatoare de antigen artificiale (aAPC) modificate prin intermediul unui vector lentiviral, care la rândul săi exprimă minigene sintetice bazate pe domenii ale proteinelor virale selectate.

Pe lângă aceste două vaccinuri, vaccinul Ad5-nCoV recombinat cu un adenovirus a intrat în faza II a studiului clinic.

Toate cele trei vaccinuri menționate anterior sunt elaborate prin intermediul tehnologiilor complexe, incluzând acizi nucleici (ADN şi ARN), peptide, particule asemănătoare noului coronavirus, virusuri vii atenuate, virusuri inactivate, proteine recombinate şi vector viral (replicativ şi non-replicativ).

În data de 22 aprilie 2020, a fost introdus în faza I a studiilor clinice vaccinul BNT162, elaborat împotriva COVID-19 de către companiile Pfizer şj BioNTech. Studiul clinic al acestui vaccin a fost demarat în Germania şi este integrat într-un program de dezvoltare globală.

De asemenea, cele două companii de dezvoltare farmaceutică vor demera un studiu clinic al vaccinului BNT162 şi în Statele Unite ale Americii, însă este necesară pentru aceasta aprobarea autorităților de reglementare.

Pentru dezvoltarea vaccinului BNT162 împotriva COVID-19 în China, BiiNTech colaborează cu compania farmaceutică Fosun Pharma.

Asemenea vaccinului impotriva COVID-19 elaborat de către Moderna Therapeutics, acțiunea vaccinului anti-coronavirus BNT162 se bazează pe ARN-ul mesager, care asigură copierea materialului genetic de la nivelul ADN-ului și codificarea proteinelor. Pot fi descrise patru tipuri de vaccinuri BNT162: două tipuri care includ modificarea chimică a nucleozidelor (modRNA), al treilea tip deține în componență ARN cu uridină (uRNA) și al patrulea tip presupune folosirea ARN-ului mesager auto-amplificator (saARN).

Concluzii

Odată cu apariția pandemiei COVID-19, începând cu luna decembrie a anului trecut, aproximativ 7 vaccinuri au fost aprobate de către autoritățile de reglementare și incluse în faza I a studiilor clinice pe voluntari. Aceste vaccinuri sunt următoarele, în funcție de data inițierii studiului clinic:

• Vaccin recombinat adenovirus (elaborat de către Cansino Biological și Beijing Intitute of Biotechnology) și vaccinul bazat pe ARN mesager (elaborat de către Moderna/Niaid), în data de 16 martie 2020
• Vaccin adenovirus (elaborate de către Universitatea Oxford), data de 31 martie 2020
• Două vaccinuri elaborate de către Shenzhen Geno-Immune Medical Institute, martie-aprilie 2020
• Vaccin bazat de pe adenovirus (elaborat de către Inovie Pharmaceuticals), în data de 7 aprilie 2020
• Vaccin bazat pe utilizarea ARN-ului mesager (elaborat de către BioNTech și Pfizer), în data de 22 aprilie.

În vara sau toamna anului 2020 se așteaptă rezultatele vaccinurilor administrate în această primăvară, iar în cazul unor rezultate favorabile, aceste vaccinuri vor fi incluse în studiul clinic de faza II, urmând ca rezultatele acesteia să fie publicate în iarna-primăvara anului 2021. În cazul în care și aceste ultime rezultate sunt satisfăcătoare, în primăvara-vara anului 2021 va fi iniția studiul clinic de faza III a vaccinurilor elaborate împotriva noului coronavirus.

În cazul unor rezultate finale satisfăcătoare, în toamna sau iarna anului 2021 se preconizează aprobarea acestor vaccinuri conform Organizației Mondiale a Sănătății, de către autoritățile de reglementare.