Consumul unei mâini de nuci zilnic ar putea preveni instalarea demenței

Pe măsură ce populația globală îmbătrânește, afecțiunile neurodegenerative, inclusiv demența și boala Alzheimer, devin probleme de sănătate publică tot mai importante. Factorii de risc pentru declinul cognitiv includ predispoziția genetică, inflamația cronică, stresul oxidativ și stilul de viață, inclusiv alimentația. Studii anterioare au arătat că o dietă echilibrată, bogată în nutrienți, poate avea efecte neuroprotectoare, iar dieta mediteraneană - care include nuci, ulei de măsline și pește - a fost frecvent asociată cu beneficii cognitive.
Nucile sunt recunoscute ca o componentă esențială a dietei mediteraneene datorită conținutului lor ridicat de acizi grași sănătoși, antioxidanți și polifenoli, compuși care pot reduce inflamația și stresul oxidativ, doi factori implicați în îmbătrânirea cerebrală. Cu toate acestea, cercetările anterioare s-au concentrat mai mult pe anumite tipuri specifice de nuci, cum ar fi nucile, cu rezultate mixte. Un nou studiu publicat în revista Nutrients și-a propus să analizeze efectele consumului total de nuci asupra funcției cognitive, indiferent de tipul consumat.

Cercetătorii au analizat datele a 883 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani din sudul Italiei, participanți în cadrul studiului Mediterranean Healthy Eating, Aging, and Lifestyles (MEAL). Consumul de nuci a fost evaluat printr-un chestionar detaliat de 110 întrebări, care a cuprins tipuri variate de nuci, inclusiv migdale, nuci, alune de pădure, arahide și castane.

Pentru a analiza starea cognitivă a participanților, aceștia au fost supuși unui test standardizat de evaluare a funcției cognitive. Pe baza datelor obținute, cercetătorii au împărțit participanții în două grupuri:

• Consumatori cu aport redus de nuci - cu un consum mediu zilnic de 4,3 grame;
• Consumatori cu aport ridicat de nuci - cu un consum mediu zilnic de 39,7 grame.

Consumul mediu general de nuci a fost de 11,7 grame pe zi.

Pentru a asigura validitatea rezultatelor, cercetătorii au ajustat statistic analiza în funcție de vârstă, sex, nivel de educație, activitate fizică, indicele de masă corporală (IMC) și statutul de fumător. În plus, s-a ținut cont de aderența la dieta mediteraneană, dar fără a include nucile în scorul acesteia, pentru a evalua impactul specific al nucilor asupra sănătății cognitive.

Principalele rezultate

• Persoanele care au consumat peste 11,7 grame de nuci pe zi au avut un risc cu 68% mai mic de afectare cognitivă (OR = 0,32, 95% CI: 0,13–0,77), comparativ cu cei cu un consum redus.  
• Această asociere a rămas semnificativă chiar și după ajustarea pentru factori precum vârsta, stilul de viață și dieta generală.  
• Nu s-a identificat un singur tip de nucă superior celorlalte în ceea ce privește beneficiile cognitive. Acest lucru sugerează că efectele benefice provin din interacțiunea complexă a nutrienților din diferite tipuri de nuci, mai degrabă decât dintr-un compus specific.  
• Consumatorii frecvenți de nuci au avut o dietă mai bogată în acizi grași mono- și polinesaturați, vitamine (A, C, E, D) și minerale esențiale (fier, potasiu, magneziu, zinc), toate asociate cu reducerea inflamației și a stresului oxidativ.  

Posibile mecanisme neuroprotectoare

Studiul sugerează mai multe mecanisme prin care nucile ar putea contribui la sănătatea creierului:

• Susținerea microbiomului intestinal - Nucile sunt bogate în fibre și polifenoli, care îmbunătățesc diversitatea microbiotei intestinale, un factor corelat cu funcția cognitivă.  
• Protecția barierei hematoencefalice - Anumite substanțe bioactive din nuci pot reduce stresul oxidativ și acumularea de beta-amiloid, prevenind astfel deteriorarea neuronilor.  
• Îmbunătățirea funcției vasculare - Acizii grași sănătoși și antioxidanții din nuci pot proteja endoteliul vascular, îmbunătățind circulația cerebrală și reducând riscul de boli neurodegenerative.  

Limitări ale studiului

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază câteva limitări ale studiului:

• Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație cauzală directă între consumul de nuci și prevenirea declinului cognitiv.  
• Evaluarea consumului de nuci s-a bazat pe un chestionar auto-raportat, existând posibilitatea unor erori de raportare.  
• Nu s-au analizat mecanismele biologice exacte prin care nucile îmbunătățesc sănătatea creierului, fiind necesare studii suplimentare pentru a valida aceste descoperiri.  

Concluzii

Acest studiu adaugă dovezi importante în favoarea rolului pe care dieta îl poate avea în menținerea sănătății cognitive. Consumul regulat de nuci este asociat cu un risc mai mic de afectare cognitivă la adulții în vârstă, însă sunt necesare studii pe termen lung pentru a confirma efectul protector direct al nucilor asupra creierului.

În ciuda limitărilor, rezultatele susțin includerea nucilor într-o alimentație echilibrată, ca parte a unei strategii de protecție împotriva declinului cognitiv și a bolilor neurodegenerative. Aceste constatări întăresc ideea că un stil de viață sănătos, bazat pe o dietă bogată în nutrienți esențiali, poate contribui la menținerea funcției cognitive pe termen lung.