Beneficiile postului intermitent în prevenirea procesului de îmbătrânire

Adoptarea unei diete pe termen lung reprezintă un factor esențial pentru promovarea longevității și prevenirea celor mai frecvente afecțiuni asociate vârstei. Însă, alături de criteriul calitativ al unei diete, un rol foarte important este atribuit și criteriului cantitativ. Astfel, adoptarea restricției calorice și a postului intermitent prezintă un impact semnificativ în menținerea stării de sănătate.

Beneficiile postului intermitent în prevenirea procesului de îmbătrânire sunt variabile, fiind influențate de sex, dietă și factorii genetici.

Cele mai studiate forme de post intermitent sunt:

• postul alternativ
• postul 5:2 intermitent (post 2 zile pe săptămână)
• hrănirea zilnică la anumite intervale de timp (1).

Studiile efectuate la animale și oameni au arătat că multe dintre beneficiile pentru sănătate ale postului intermitent nu sunt pur și simplu rezultatul unei producții reduse de radicali liberi sau a unei pierderi în greutate. În schimb, postul intermitent generează răspunsuri celulare adaptate, conservate în mod evolutiv, care:

• îmbunătățesc reglarea nivelului de glucoză
• cresc rezistența la stres
• suprimă inflamația.

În timpul postului, a fost, de asemenea, evidențiată o îmbunătățire a mecanismelor de apărare intrinsecă împotriva stresului oxidativ și metabolic și a celor care îndepărtează sau repară moleculele deteriorate. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor consumă trei mese pe zi plus gustări, astfel încât postul intermitent nu are loc. (2)

Beneficiile postului intermitent în prevenirea efectelor îmbătrânirii

Numeroase studiile preclinice arată efectele benefice ale postului intermitent în cazul animalelor model asupra unor tulburări cronice asociate cu înaintarea în vârstă, incluzând:

• obezitatea
• diabetul
• bolile cardiovasculare
• cancerele
• bolile neurodegenerative.

Glucoza și acizii grași sunt principalele surse de energie pentru celule.

• Postprandial, glucoza este folosită pentru energie, iar grăsimea este stocată în țesutul adipos sub formă de trigliceride.
• În perioadele de post, trigliceridele sunt metabolizate la acizi grași și glicerol, care sunt folosiți pentru energie.
• Ficatul transformă acizii grași în corpi cetonici, care oferă o sursă majoră de energie pentru multe țesuturi, în special pentru creier, în timpul postului. La om, aceștia cresc în termen de 8 până la 12 ore după debutul postului, atingând niveluri de până la 2- 5 mM până în 24 de ore.
• Dietele care reduc semnificativ aportul caloric (de exemplu, o reducere de 500 până la 700 de calorii pe zi) duc la creșterea nivelului de corpi cetonici în acele zile. (2)

Trecerea metabolică de la utilizarea glucozei ca sursă de energie la utilizarea acizilor grași și a corpilor cetonici are drept consecință o reducere a raportului dintre dioxidul de carbon produs și oxigenul consumat. Acest lucru indică:

• o flexibilitate metabolică mai ridicată
• eficiența producției de energie din acizi grași și corpi cetonici. (3)

De asemenea, corpii cetonici nu sunt doar o sursă energetică utilizată în perioadele de post, ci reprezintă molecule puternice de semnalizare cu efecte majore asupra funcțiilor celulare.

Astfel, acești compuși reglează expresia și activitatea multor proteine, dar și a altor tipuri de molecule, care sunt cunoscute a fi benefice pentru sănătate și prevenirea senescenței, inclusiv:

• factorul de creștere a fibroblastelor (FGF)
• nicotinamid adenin dinucleotid (NAD)
• sirtuine
• ADP ribozil ciclază (CD38). (2)

Prin influențarea acestor căi celulare majore, corpii cetonici produși în timpul postului au efecte profunde asupra metabolismului sistemic. Mai mult, aceștia stimulează expresia genei pentru factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), cu implicații asupra sănătății și tulburărilor psihice și neurodegenerative. (4)

Multe studii au indicat că beneficiile postului intermitent sunt disociate de efectele sale asupra pierderii în greutate. Aceste beneficii includ îmbunătățiri ale:

• reglării glicemiei,
• tensiunii arteriale
• ritmului cardiac. (5)

Cercetările realizate în ceea ce privește efectele benefice ale postului intermitent asupra rezistenței la stres arată că majoritatea, dacă nu toate sistemele de organe, răspund la acest regim alimentar în moduri care permit organismului să tolereze sau să depășească acest factor stresor și apoi să restabilească homeostazia.

• Expunerea repetată la perioadele de post conduce la răspunsuri adaptative durabile, care conferă rezistență la provocările ulterioare.
• Celulele răspund la postul intermitent prin implicarea într-un mecanism adaptativ împotriva factorilor de stres, care conduce la:

- exprimare crescută a răspunsurilor antioxidante
- repararea ADN
- controlul calității proteinelor
- biogeneza mitocondrială
- autofagie.

• Celulele din organismul animalelor menținute în regimuri intermitente prezintă o funcție îmbunătățită și o rezistență ridicată la o gamă largă de amenințări potențial dăunătoare, inclusiv cele care implică stres oxidativ și stres proteotoxic.
• Postul intermitent stimulează autofagia și mitofagia, în timp ce inhibă calea de sinteză a proteinei mTOR (ținta mamaliană a rapamicinei).
• Aceste răspunsuri permit celulelor să îndepărteze proteinele și mitocondriile deteriorate oxidativ și să recicleze constituenții moleculari, reducând temporar sinteza globală de proteine pentru a conserva resursele energetice și moleculare. (2)

Până de curând, studiile privind restricția calorică și postul intermitent s-au concentrat asupra procesului de îmbătrânire și durata de viață.

Într-unul dintre primele studii privind postul intermitent, Goodrick și colegii săi au raportat că durata medie de viață a șobolanilor este mărită cu până la 80%, atunci când sunt menținuți într-un regim de hrănire alternativă, cu debut în perioada tinereții. (6)

La om, intervențiile postului intermitent ameliorează:

• obezitatea
• rezistența la insulină
• dislipidemia
• hipertensiunea arterială
• inflamația.

Postul intermitent pare să confere beneficii pentru sănătate într-o măsură mai mare decât poate fi atribuit unei reduceri a aportului caloric.

• Într-un studiu, 16 participanți sănătoși repartizați într-un regim de post alternativ timp de 22 de zile au pierdut 2,5% din greutatea lor inițială și 4% din masa de grăsime, cu o scădere de 57% a nivelului de insulină. (7)
• În alte două studii, femeile supraponderale (aproximativ 100 de femei în fiecare studiu) au fost repartizate fie la un regim 5:2 de post intermitent, fie la o reducere de 25% a aportului caloric zilnic. Femeile din cele două grupuri au pierdut aceeași masă corporală în perioada de 6 luni, dar cele din grupul alocat postului intermitent 5:2 au avut o creștere mai mare a sensibilității la insulină și o reducere mai mare a circumferinței taliei. (2)

În final, așa cum în toate celelalte compartimente ale vieții totul se rezumă la atingerea unei stări de echilibru, și în cadrul dietei, această stare este necesară. În vederea menținerii în parametrii normali a funcțiilor vitale ale organismului, pe o durată cât mai lungă de timp, și a prevenirii procesului de îmbătrânire, raportul calitate-cantitate în adoptarea unui regim dietetic este esențial.