Gestionarea stresului acut - câteva sfaturi practice și ușor de implementat

Gestionarea stresului acut - câteva sfaturi practice și ușor de implementat

©

Autor:

Gestionarea stresului acut - câteva sfaturi practice și ușor de implementat

Stresul poate fi definit ca răspunsul organismului la tot ce se întâmplă în jurul nostru È™i ne conferă adesea un sentiment de disconfort.


CondiÈ›iile, împrejurările È™i motivele care conduc la stres se numesc agenÈ›i stresori, iar corpul fiecăruia dintre noi răspunde absolut diferit. Răspunsul organismului este adesea condiÈ›ionat de tipul de stres, acut sau cronic.


Stresul acut este cauzat de factori de stres noi sau pe termen scurt, iar stresul cronic este cauzat de agenți stresori ce persistă pentru mai mult timp. (1)


Stresul acut

Stresul acut mai este cunoscut È™i sub numele de „răspuns de luptă sau fugă” fiind o reacÈ›ie imediată a corpului la un lucru ce este perceput ca fiind drept o ameninÈ›are, provocare sau sperietură. (1)


Stresul acut este acel tip de stres care vă dezechilibrează pentru câteva momente. De regulă apare rapid, neaÈ™teptat È™i are o durată scurtă de timp, dar necesită un răspuns prompt pentru a vă putea regăsi echilibrul. În episoadele de stres acut se încadrează evenimente precum un interviu de angajare, un examen, probleme financire, È™i oricare alte evenimente cotidiene. (2)


De obicei, un singur episod de stres acut nu cauzează probleme unor persoane sănătoase. Însă, există situaÈ›ii când stresul acut poate dăuna foarte mult, afectând în mod special sănătatea mintală a individului, precum tulburarea de stres post-traumatică.


Poate conduce către tulburări fizice, precum dureri de cap intense, probleme la nivel de stomac, precum gastrite, ulcer de stres, iar în cazul unui stres intens se poate ajunge chiar la un infarct miocardic.


Adesea, stresul poate să accentueze orice patologie preexistentă, în ciuda medicaÈ›iei administrate. (1)


Pentru o bună gestionare a stresului este nevoie, înainte de toate, să vă identificaÈ›i factorii din viaÈ›a voastră care vă neliniÈ™tesc, pentru a putea È™ti ce anume este nociv È™i ce trebuie eliminat. PuteÈ›i începe să faceÈ›i asta printr-o listă a situaÈ›iilor, preocupărilor sau provocărilor care vă declanÈ™ează răspunsul la stres.


Este important să fiÈ›i sinceri faţă de voi înÅŸivă È™i să recunoaÈ™teÈ›i dacă principala sursă de stres provine din cauza unor relaÈ›ii, din cauza unor oameni sau din cauza unor anumite evenimente. (1)


Agenții stresori pot fi de natură exterioară sau interioară.

Factori de stres externi:

  • Schimbări majore de viață
  • Mediul înconjurător - multe elemente pot fi factori provocatori de stres, precum zgomotele bruÈ™te (lătratul unui câine), orele petrecute în trafic etc
  • Evenimente imprevizibile - este important să vă păstraÈ›i calmul È™i răbdarea chiar È™i atunci când apar evenimente total neplanificate È™i asupra cărora nu aveÈ›i niciun control de a le împiedica
  • Locul de muncă - sarcini dificile, e-mailuri nesfârÈ™ite, termene limită urgente, multe întâlniri de videoconferință, un È™ef exigent sau colegi de muncă a căror companie nu vă face plăcere
  • Evenimente traumatice - precum războiul, accidentele, calamitățile naturale sau agresiunile. (1)


Factorii de stres externi pot fi gestionați prin modificări ale stilului de viață, precum alimentație sănătoasă, activitatea fizică și somnul suficient.
Aceste obiceiuri vă pot ajuta să vă sporiÈ›i rezistenÈ›a È™i să aveÈ›i o gândire mult mai corectă în faÈ›a oricărei probleme pe care o întâmpinaÈ›i. (1)

Factori de stres interni:

  • Sentimentul de frică
  • Neîncrederea
  • Incertitudine È™i lipsă de control (1)


Ce remedii există pentru gestionarea stresului?

Există o serie de lucruri È™i obiceiuri care sunt recomandate atunci când vă simÈ›iÈ›i stresati È™i încordaÈ›i, precum:


  • Activitatea fizică - există studii confirmate care atestă că sportul poate reduce afectarea memoriei la subiecÈ›ii cu stres, creÈ™te nivelul de endorfine, conduce la creÅŸterea stimei de sine È™i a sentimentului de pace interioară
  • Reducerea consumului de alcool, droguri È™i cofeină - niciodată consumul acestor substanÈ›e nu vor atenua sau îndepărta stresul. Consumate în exces pot afecta grav sănătatea individului
  • NutriÈ›ie adecvată - O dietă sănătoasă È™i echilibrată bogată în fructe È™i legume poate ajuta la menÈ›inerea sistemului imunitar în momentele de acutizare ale stresului. În perioadele cu nutriÈ›ie slabă, strestul poate afecta mult mai grav sănătatea, până la slăbirea organismului.
  • Prioritizarea lucrurilor
  • Eficientizarea timpului - alocarea de timp pentru anumite activități poate duce la o mai bună organizare atât a activităților ce È›in de muncă, cât È™i a celor ce È›in de relaxare, propria persoană, familie ÅŸi propriile interese.
  • Tehnici de relaxare È™i respiraÈ›ie - Tehnicile de respiraÈ›ie È™i relaxare pot încetini ritmul cardiac, normalizarea tensiunii arteriale È™i pot promova relaxarea. De asemenea, meditaÈ›ia, masajul È™i yoga vă pot ajuta în gestionarea stresului acut.
  • Comunicarea - Împărtășirea de sentimente, preocupări, interese È™i probleme ce apar cu familia, prietenii È™i colegii de muncă este un remediu de relaxare, alinare È™i îndepărtare a grijilor.
  • RecunoaÈ™terea semnelor - unele persoane pot fi extrem de anxioase cu privire la problema care cauzează stresul, încât nu observă efectele nocive pe care le are asupra corpului său. (3)
  • ExerciÈ›ii de respiratie - sunt benefice în stresul acut deoarece permit scăderea ritmului cardiac È™i limpezirea gândurilor
  • „Reîncadrare cognitivă’’- este extrem de importantă gândirea pe care o adoptaÈ›i mereu în viaÈ›a de zi cu zi, dacă sunteÈ›i o persoană optimistă sau pesimistă. De regulă, lucrurile nu sunt chiar atât de rele pe cât par, dar din cauza stresului, nu mai suntem capabili să judecăm corect lucrurile
  • MeditaÈ›ia de scurtă durată - meditaÈ›ia chiar È™i pentru 5 minute vă poate ajuta să vă liniÈ™titi în acel moment de stres acut (2)


RecunoaÈ™terea unei probleme este primul pas către rezolvarea ei. După identificarea ei, este necesar să identificaÈ›i sursa stresului È™i să vedeÈ›i cum vă puteÈ›i adapta È™i să îl gestionaÈ›i, atunci când nu poate fi eliminat. (1)


Stresul face parte din viaÈ›a tuturor oamenilor, este un lucru cotidian pe care este necesar să învățăm să îl gestionăm pentru a nu risca să ne îmbolnăvim prematur sau să ne agravăm patoligiile subiacente. (1)


Este bine de È™tiut că pentru orice problemă există mereu soluÈ›ii, dacă într-adevăr veÈ›i căuta. (3)


Poate fi stresul în vreun fel benefic pentru organism?

Cu toate că majoritatea oamenilor privesc stresul drept un inamic, în anumite situaÈ›ii, stresul este exact ceea ce ne trebuie pentru a reuÈ™i să ne mobilizăm È™i pentru a evolua. (4)


DeÈ™i este recomandat să evitaÈ›i stresul pe cât posibil, este bine de È™tiut că stresul poate antrena reacÈ›ia fiziologică de luptă sau fugă care există în fiecare dintre noi.


Astfel, printre beneficiile stresului se numără:

  • Îmbunătățirea funcÈ›iei cognitive - stresul moderat întăreÈ™te conexiunea neuronală din creier, îmbunătățind memoria È™i durata de atenÈ›ie È™i crescând nivelul de productivitate
  • Poate creÈ™te imunitatea - în cazul eliberării dozelor mici de cortizon (hormon de stres), poate ajuta la protejarea împotriva infecÈ›iilor. Stresul moderat stimulează producerea de interleukine ce conferă sistemului imunitar un impuls rapid, spre deosebire de stresul cronic, care scade imunitatea È™i creÈ™te inflamaÈ›ia.
  • Vă face o persoană mai puternică - pe măsură ce vă confruntaÈ›i cu situaÈ›ii diferite È™i depășiÈ›i diverse probleme, vă va ajuta să faceÈ›i față mai uÈ™or incidentelor similare în viitor
  • ÎmbunătățeÈ™te dezvoltarea copilului - studiile au dovedit că bebeluÈ™ii născuÈ›i de femei care au prezentat stres uÈ™or până la moderat în timpul sarcinii, au dobândit abilități de dezvoltare timpurie mai avansate până la vârsta de 2 ani, față de bebeluÈ™ii născuÈ›i de mame ce nu s-au confruntat cu stres. (4)
  • Vă motivează să reuÈ™iÈ›i - stresul bun sau eustresul, este provocarea de care aveÈ›i nevoie pentru a vă atinge noi limite ale succesului. (5)


Un studiu de la Universitatea din Berkeley relatează că în urma experimentelor pe È™obolani, s-a observat că evenimentele stresoare de scurtă durată determină proliferarea celulelor stem din creierul lor în celule nervoase noi, crescând performanță mentală după două săptămâni. (4)


Un alt studiu demonstrează că stresul de intensitate scăzută stimulează producÈ›ia de substanÈ›e chimice cerebrale numite neurotrofine, ce pot consolida conexiunile neuronale din creier, ducând la creÈ™terea productivității, a concentrării È™i a scorului de învățare. (5)


Recomandări

Gestionarea stresului acut este cel mai bun lucru pe care îl puteÈ›i face pentru a vă menÈ›ine sănătatea.


Cu toÈ›ii ne confruntăm zilnic cu un anumit nivel de stres, care este important să fie controlat. Stresul poate să fie atât benefic, atunci când este moderat È™i să ne ajută la propria dezvoltare personală prin voință È™i mobilizare, dar poate fi È™i inamicul nostru dacă nu È™tim când să îl oprim.


Marea majoritate a oamenilor prezintă stres privind locul de muncă È™i obligaÈ›iile pe care le au zilnic de realizat. Astfel, o organizare zilnică a timpului în funcÈ›ie de priorități poate fi eficientă.


Este important să vă acordați timp și pentru propriile plăceri, familie, prieteni și activităților care vă relaxează, pentru a elimina din tensiunea sau stresul ce se cumulează la final de zi.


Data actualizare: 01-09-2021 | creare: 01-09-2021 | Vizite: 819
Bibliografie
1. Managementul stresului, link: https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/stress-management/in-depth/stress-management/art-20044151
2. Tipuri de stres și tehnici de ameliorare a stresului pentru fiecare, link: https://www.verywellmind.com/types-of-stress-and-stress-relief-techniques-3144482
3. De ce se apare stresul și cum să îl gestionăm, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/145855
4. 4 Beneficii surprinzătoare ale stresului asupra sănătății, link: https://www.healthline.com/health/benefits-of-stress-you-didnt-know-about
5. 5 moduri ciudate prin care stresul poate fi de fapt bun pentru tine, link: https://www.health.com/condition/stress/5-weird-ways-stress-can-actually-be-good-for-you
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • RenunÈ›area la Facebook, nivelul de stres È™i starea de bine (Studiu)
  • Administrarea glucocorticoizilor È™i creÈ™terea în greutate (Studiu)
  • Cum să te calmezi când eÈ™ti stresat: metode de diminuare a stresului
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum