Beneficiile apei alcaline - adevărat sau fals despre apa alcalină

Orice soluție, inclusiv apa potabilă, este caracterizată drept alcalină, neutră sau acidă, în funcție de nivelul pH-ului său (număr care măsoară cât de acidă sau alcalină este o substanță pe o scară de la 0 la 14). Astfel, cu cât mai mic este pH-ul, cu atât mai acidă este substanța. În același timp, un pH mai mare este caracteristic substanțelor alcaline. (1, 2)
Apa alcalină este caracterizată de un nivel pH crescut, cuprins între 8 și 14, comparativ cu apa normală, care în general are un pH cuprins între 5 și 7. Tocmai din acest motiv, unii susținători ai apei alcaline cred că aceasta poate neutraliza acidul din corp. Apa alcalină reprezintă însă un subiect controversat, în principal din cauza lipsei unor studii ample care să demonstreze beneficiile promovate de regulă de utilizatori sau de către producători. (1, 2)

La momentul actual nu există suficiente dovezi științifice care să confirme pe deplin beneficiile apei alcaline, așa cum sunt ele descrise și promovate. Există, însă, o serie de studii care sugerează că apa alcalină este benefică în anumite patologii. Ce este, așadar, adevărat sau fals despre apa alcalină? (1, 2)

Apa alcalină și sănătatea osoasă 

Studiile cu privire la efectele potențial benefice ale apei alcaline asupra sănătății osoase sunt contradictorii și insuficiente pentru a putea afirma că apa alcalină poate trata sau poate preveni afecțiuni osoase. Un studiu publicat în revista Bone a constatat că aportul regulat de apă bogată în bicarbonat și calciu poate reduce resorbția osoasă mai mult decât o apă minerală acidă bogată în calciu. Resorbția osoasă descrie procesul prin care celulele osoase vechi sunt descompuse și înlocuite cu altele noi, iar o resorbție osoasă mai mică are ca rezultat o mai bună rezistență osoasă. (1, 2)

Un alt studiu, condus de cercetătorii iranieni, la care au participat o sută de femei cu osteoporoză aflate în postmenopauză, a arătat că prin consumul zilnic de apă alcalină (aproximativ 1,5 litri de apă pe zi) pe o perioadă de trei luni, sunt îmbunătățite scorurile T (valorile densității osoase) medii ale femurului și ale coloanei vertebrale. Deși descoperirile sugerează efectele benefice asupra sănătății osoase ale apei alcaline, dimensiunea redusă a studiului reprezintă o importantă limitare. (2, 3)

Un studiu publicat în revista Nature, care compară impactul unei diete acide, mai degrabă decât al apei alcaline, asupra osteoporozei, contrazice efectele benefice ale apei alcaline asupra sănătății osoase. Autorii studiului au remarcat că acidul din dieta modernă nu provoacă osteoporoză, în timp ce o dietă alcalină sau suplimentele alcaline nu previn osteoporoza. (2, 4)

Apa alcalină și cancerul

Mulți oameni susțin că dezvoltarea și progresia cancerului poate avea loc doar într-un mediu acid, astfel că afecțiunea ar putea fi tratată cu ajutorul unei diete alcaline. Cu toate acestea, recenziile cu privire la relația dintre acidoza indusă de dietă și cancer au demonstrat că nu există o legătură directă, în principal deoarece alimentele nu au influențat semnificativ pH-ul sângelui. (2, 5, 7)

O revizuire a mii de studii, publicată în jurnalul The BMJ, a arătat că, la momentul actual, nu există niciun studiu care să ateste un eventual efect al consumului de apă alcalină asupra cancerului la oameni. Autorii revizuirii au declarat că, în ciuda promovării dietei alcaline și a apei alcaline de către mass-media și oamenii de vânzări, aproape că nu există nicio cercetare reală care să susțină sau să infirme aceste idei. (2, 6, 7)

Apa alcalină și hipertensiunea arterială 

Un studiu efectuat în anul 2016, de asemenea de dimensiuni reduse, a arătat că apa alcalină poate reduce vâscozitatea sângelui, atunci când este consumată de către sportivi. Un nivel mai mic al vâscozitații sângelui coincide cu o mai bună hidratare, așadar cu un risc diminuat de hipertensiune arterială. Numărul redus de participanți la studiu și faptul că participanții au avut diferite măsuri de vâscozitate a sângelui integral la început, reprezintă importante limitări ale studiului. (2, 8)

În schimb, adăugarea de calciu și magneziu în apa de băut, minerale regăsite mai frecvent în apa alcalină decât în cea normală, ar putea contribui la scăderea nivelului tensiunii arteriale la nivelul populației, sugerează un studiu publicat în jurnalul Asociației Americane a Inimii. (2, 9)

Apa alcalină și refluxul gastroesofagian

Deoarece apa alcalină are un pH mai mare, s-a presupus că poate neutraliza acizii din stomac, fiind potrivită astfel pentru consum în cazul unor patologii ale tractului gastrointestinal, cum ar fi hiperaciditatea gastrică sau refluxul gastroesofagian. Studiile efectuate pe animale au demonstrat că apa alcalină inactivează ireversibil pepsina, o endopeptidază responsabilă de dezvoltarea refluxului gastroesofagian, prin neutralizarea acidului din stomac. Cercetătorii atrag însă atenția asupra faptului că nu există, la momentul actual, niciun studiu efectuat pe oameni care să confirme sau să infirme potențialul apei alcaline de a reduce aciditatea gastrică, observat în studiile pe animale. (2, 10)

Riscurile consumului unei cantități mari de apă alcalină

Cu excepția persoanelor cu boli renale, apa alcalină poate fi consumată de către oricine, în condiții de siguranță, însă doar în cantități optime. Consumul unei cantități prea mari de apă alcalină poate afecta sănătatea tractului gastrointestinal, deoarece un pH redus determină moartea bacteriilor care alcătuiesc microbiota intestinală și care cuprind inclusiv bacterii benefice. (1, 11)

În plus, excesul general de alcalinitate în organism, determinat de consumul unei cantități mari de apă alcalină, poate provoca iritații ale pielii și poate influența pH-ul normal al corpului, ducând la alcaloză metabolică, o afecțiune ce se manifestă prin greață, vărsături, furnicături la nivelul extremităților sau a feței, hipotensiune arterială, hipoxemie sau confuzie mentală. Alcaloza poate provoca, de asemenea, o scădere a calciului liber din organism, ceea ce poate afecta sănătatea oaselor. (1, 2, 11)