Automonitorizarea: o strategie eficientă pentru îmbunătățirea activității fizice în rândul vârstnicilor

Un studiu realizat de Universitatea Kobe a demonstrat că automonitorizarea activității fizice cu ajutorul unui accelerometru (brațară fitness) și feedback-ul asociat reprezintă un instrument eficient pentru îmbunătățirea nivelului de activitate fizică în rândul persoanelor în vârstă care necesită îngrijiri pe termen lung. Această cercetare este prima care arată că activitatea fizică a acestei demografii poate fi îmbunătățită prin mijloace simple și sigure, ceea ce se așteaptă să contribuie la prevenirea bolilor grave și la reducerea costurilor pentru îngrijirile pe termen lung.

Contextul studiului

Este bine cunoscut faptul că un număr mai mare de pași efectuați și un timp mai scurt petrecut în poziția șezând au o influență semnificativă asupra unei game largi de boli netransmisibile, cum ar fi bolile de inimă, diabetul, bolile ortopedice și accidentele vasculare cerebrale. Aceasta este o problemă deosebit de importantă în rândul cetățenilor seniori care depind de îngrijiri pe termen lung, cum ar fi în centrele de zi, deoarece se știe că aceștia fac mai puțini pași și petrec mai mult timp șezând decât persoanele sănătoase de vârstă similară.

Despre studiu

Echipa de cercetare a Universității Kobe, formată din oamenii de știință IZAWA Kazuhiro și KITAMURA Masahiro, a umplut acest gol prin realizarea unei analize comparative cu 52 de pacienți aflați în îngrijire pe termen lung la un centru de zi din Japonia, pentru a evalua eficacitatea automonitorizării activității fizice. Participanților li s-a explicat importanța creșterii activității fizice și li s-a cerut să poarte accelerometre care înregistrează pașii, timpul petrecut șezând și activitatea de diverse intensități.

Cei 26 de participanți din grupul de intervenție au fost, de asemenea, rugați să-și înregistreze progresul zilnic într-un calendar și au primit feedback și sfaturi săptămânal.

Rezultatele studiului

Rezultatele publicate în revista "European Geriatric Medicine" arată că grupul de intervenție a făcut mai mulți pași, a petrecut mai puțin timp șezând și a fost mai implicat în activități fizice ușoare. Autorii studiului notează: "Rezultatele acestei intervenții care promovează activitatea fizică în această populație țintă au fost noi pentru acest studiu. Persoanele în vârstă care necesită îngrijiri pe termen lung au mobilitate și activitate reduse comparativ cu persoanele în vârstă sănătoase, astfel încât creșterea activității fizice nu este ușoară."

Concluzii și direcții viitoare

Deși acest studiu demonstrează clar eficacitatea unor măsuri simple, cum ar fi purtarea unui accelerometru, automonitorizarea și primirea de feedback cu privire la progresul activității fizice, perioada de cinci săptămâni a fost prea scurtă pentru a surprinde beneficii reale asupra calității vieții legate de sănătate. Izawa și Kitamura afirmă: "Rezultatele acestui studiu pot servi drept o bază importantă pentru cercetările viitoare privind promovarea activității fizice în rândul adulților în vârstă care au nevoie de asistență. Intervențiile de automonitorizare au demonstrat că contribuie la îmbunătățirea activității fizice și pot fi aplicate în strategii de prevenire a îngrijirilor." Studiile viitoare ar trebui să includă eșantioane mai mari, o gamă mai largă de activități și urmăriri pe termen lung pentru a verifica eficacitatea susținută a intervenției.