Legătura dintre o viață activă și longevitate în cercetarea îmbătrânirii

Odată cu creșterea disponibilității datelor longitudinale complexe, care captează diverse aspecte ale istoriei vieții organismelor, legătura acestor date cu durata de viață individuală și vârsta la deces a devenit un subiect de interes major în studiul îmbătrânirii și longevității. Studiul publicat în jurnalul Aging și-a propus să ofere o imagine de ansamblu asupra metodologiilor statistice avansate, potrivite pentru analiza acestor date, concentrându-se pe înțelegerea relațiilor complexe dintre vârsta la deces și factorii individuali precum activitatea, reproducerea și dieta.
Datele de monitorizare longitudinală analizate includ trei arii principale ale istoriei vieții: activitatea (măsurată prin numărul de mișcări pe unitatea de timp), reproducerea (măsurată prin numărul de ouă depuse zilnic de muștele de fructe mediteraneene) și comportamentele longitudinale (măsurate ca frecvența fiecărui comportament pe unitatea de timp). Interesul central îl constituie predicția duratei de viață rămase pentru un individ care a supraviețuit până la o anumită vârstă, bazată pe datele istoriei vieții de la naștere până la acea vârstă. S-a utilizat regresia Fréchet pentru a prezice distribuția duratei de viață rămase.

Rezultate

• Monitorizarea activității și durata de viață: Profilele de activitate ale muștelor de fructe mediteraneene au fost analizate pentru a înțelege relația dintre activitate, dietă și longevitate. S-a observat că dietele diferite influențează distribuția duratei de viață rămase, cu variații în funcție de grupul de dietă și vârsta actuală a muștelor.
• Modelarea reproducerii și longevității: Datele zilnice de depunere a ouălor de către muștele femele au fost modelate folosind un model global de proces Cox punctual, cuplat cu un model liniar funcțional, pentru a cuantifica relația dintre longevitate și activitatea reproductivă.
• Date comportamentale variabile cu vârsta: Analiza comportamentelor care variază cu vârsta, unde mai multe categorii de comportamente sunt observate simultan, a fost realizată folosind analiza componentelor principale funcționale Riemanniene, care conturează schimbările de comportament pe măsură ce indivizii îmbătrânesc.

Concluzii

Metodele statistice prezentate sunt fundamentate în analiza datelor funcționale, care permite modelarea flexibilă a traiectoriilor și a datelor longitudinale, facilitând detectarea modelelor de îmbătrânire și relația lor cu longevitatea. Aceste abordări pot fi adaptate și pentru datele longitudinale umane, oferind un set de instrumente statistice valoroase pentru cercetătorii care investighează îmbătrânirea și longevitatea umană.

Rezultatele sugerează că monitorizarea longitudinală a activității, reproducerii și comportamentelor poate oferi perspective valoroase în înțelegerea factorilor care influențează longevitatea și pot informa intervențiile vizate pentru îmbunătățirea sănătății și longevității.

sursa: News Medical