Un nou dispozitiv pentru măsurarea ritmului de îmbătrânire

Potrivit unui studiu din Columbia, un dispozitiv denumit DunedinPoAm ar putea oferi o măsurătoare unică a ritmului de îmbătrânire, acționând ca un podometru. El utilizează procesul de metilare al ADN-ului din sânge, fiind sensibil la variații ale ritmului de îmbătrânire biologică.
Rezultatele studiului sunt publicate în revista eLife.

Adulții de vârstă mijlocie care imbătrâneau mai repede conform noii măsurători au arătat un declin mai rapid al funcției cognitive și fizice, părând mai îmbătrâniți în fotografiile cu fețele lor. Adulții mai vârstnici care au fost detectați de către dispozitiv a îmbătrâni mai repede aveau un risc crescut de boli cronice și o mortalitate mai mare.

Scopul cercetătorilor a fost de a dezvolta un test de sânge care putea fi făcut la începutul sau la sfârșitul unui studiu randomizat control, pentru a determina dacă tratamentul a încetinit sau nu ritmul de îmbătrânire al participanților. Autorii studiului au analizat probele ADN din leucocite (celule albe sanguine), uitându-se la anumite zone din ADN denumite mărci de metilare. Metilarea ADN-ului este un proces epigenetic care poate influența felul în care sunt exprimate genele. Mărcile de metilare ale ADN-ului se modifică o dată cu înaintarea în vârstă, unele mărci adăugându-se iar altele, dispărând.

La sfârșitul studiului, s-a identificat un set de 46 de mărci de metilare care au măsurat împreună ritmul de îmbătrânire. Cele 46 de mărci au fost combinate printr-un algoritm denumit de către cercetători DunedinPoAm (Dunedin Pace of Aging în methylation). O persoană normală are o valoare DunedinPoAm de 1, ceea ce înseamnă că îmbătrânește 1 an de vârstă biologică raportat la un an cronologic.

Studiile anterioare au încercat să măsoare vârsta prin analizarea diferențelor de metilare a ADN-ului între persoanele cu vârste cronologice diferite. Totuși, una dintre limitele acestei metode a fost influența factorilor istorici la indivizii născuți în timpi diferiți, spre exemplu expunerea mai mare a unora la bolile copilăriei și la fumat sau mai scăzută la antibiotice și alte medicamente, precum și alimentația mai slabă calitativ, ceea ce influențează metilarea ADN-ului. O variantă alternativă este studierea persoanelor născute în același an și determinarea modelelor de metilare care sunt diferite între indivizii ce îmbătrânesc din punct de vedere biologic mai repede sau mai încet și cei de aceeași vârstă.

sursa: Science Daily