Anumite combinații de alimente ar putea crește riscul de demență
Potrivit unui nou studiu, riscul de demență este crescut nu doar de alimentele pe care le mâncăm, ci și de combinația de alimente pe care o facem. Studiul a fost publicat pe 22 aprilie 2020 în revista online Neurology.
Rezultatele arată că o dietă care constă în majoritate din cărnuri înalt procesate, alimente bogate în amidon precum cartofi, gustări precum biscuiți și prăjituri, poate crește riscul de demență peste ani, în comparație cu o dietă sănătoasă.
În alimentația unei persoane există o interconexiune complexă între diferitele tipuri de mâncare. Mai multe studii au arătat că o dietă sănătoasă, spre exemplu bogată în legume cu frunze verzi, nuci, fructe de pădure, peste și cereale integrale, ar putea scădea riscul de demență. Totuși, multe dintre acestea au urmărit cantitatea și frecvența meselor, pe când noul studiu a investigat combinațiile de alimente.
Studiul a inclus 209 participanți cu demență și o vârstă medie de 78 de ani și 418 participanți fără demență, cu aceleași caracteristici din punct de vedere al sexului, vârstei și nivelului educațional. Persoanele completaseră deja un chestionar al alimentelor cu 5 ani anterior studiului, în care au descris ce tip de alimente consumau și cât de frecvent, de la mai puțin de o dată pe lună până la 4 ori pe zi. Mai mult, ei făceau consulturi medicale la fiecare 2-3 ani.
Rezultatele au arătat că, în ceea ce privește riscul de demență, există puține diferențe între cantitățile de alimente individuale pe care oamenii le consumau. Totuși, grupele alimentare generale sau combinațiile de alimente difereau semnificativ între persoanele cu demență și cele fără demență.
Persoanele cu demență erau mai predispuse să combine cărnuri înalt procesate precum cârnați, pateuri sau cărnuri tratate, cu alimente bogate în amidon precum cartofi, cu prăjituri, biscuiți și alcool. Rezultatele sugerează că riscul de demență este influențat mai degrabă de frecvența cu care persoanele combină cărnurile procesate cu alte mâncăruri nesănătoase, decât de cantitatea de alimente. S-a observat că participanții cu demență erau mai predispuși să combine carnea procesată cu cartofi, în comparație cu persoanele fără demență, care tindeau să mănânce carnea alături de alimente mai diverse, inclusiv fructe, legume și fructe de mare. De fapt, în general, persoanele fără demență se alimentau mai divers, adoptând combinații ce includeau fructe, legume, fructe de mare sau pui.
În concluzie, studiul a descoperit că o mai mare diversitate a alimentelor pe care le consumăm, care să includă o varietate de mâncăruri sănătoase, se corelează cu un risc mai scăzut de demență. Mai mult, persoanele cu demență adoptaseră anumite combinații nesănătoase de alimente cu mulți ani înainte de diagnosticul demenței.
sursa: Science Daily
Rezultatele arată că o dietă care constă în majoritate din cărnuri înalt procesate, alimente bogate în amidon precum cartofi, gustări precum biscuiți și prăjituri, poate crește riscul de demență peste ani, în comparație cu o dietă sănătoasă.
În alimentația unei persoane există o interconexiune complexă între diferitele tipuri de mâncare. Mai multe studii au arătat că o dietă sănătoasă, spre exemplu bogată în legume cu frunze verzi, nuci, fructe de pădure, peste și cereale integrale, ar putea scădea riscul de demență. Totuși, multe dintre acestea au urmărit cantitatea și frecvența meselor, pe când noul studiu a investigat combinațiile de alimente.
Studiul a inclus 209 participanți cu demență și o vârstă medie de 78 de ani și 418 participanți fără demență, cu aceleași caracteristici din punct de vedere al sexului, vârstei și nivelului educațional. Persoanele completaseră deja un chestionar al alimentelor cu 5 ani anterior studiului, în care au descris ce tip de alimente consumau și cât de frecvent, de la mai puțin de o dată pe lună până la 4 ori pe zi. Mai mult, ei făceau consulturi medicale la fiecare 2-3 ani.
Rezultatele au arătat că, în ceea ce privește riscul de demență, există puține diferențe între cantitățile de alimente individuale pe care oamenii le consumau. Totuși, grupele alimentare generale sau combinațiile de alimente difereau semnificativ între persoanele cu demență și cele fără demență.
Persoanele cu demență erau mai predispuse să combine cărnuri înalt procesate precum cârnați, pateuri sau cărnuri tratate, cu alimente bogate în amidon precum cartofi, cu prăjituri, biscuiți și alcool. Rezultatele sugerează că riscul de demență este influențat mai degrabă de frecvența cu care persoanele combină cărnurile procesate cu alte mâncăruri nesănătoase, decât de cantitatea de alimente. S-a observat că participanții cu demență erau mai predispuși să combine carnea procesată cu cartofi, în comparație cu persoanele fără demență, care tindeau să mănânce carnea alături de alimente mai diverse, inclusiv fructe, legume și fructe de mare. De fapt, în general, persoanele fără demență se alimentau mai divers, adoptând combinații ce includeau fructe, legume, fructe de mare sau pui.
În concluzie, studiul a descoperit că o mai mare diversitate a alimentelor pe care le consumăm, care să includă o varietate de mâncăruri sănătoase, se corelează cu un risc mai scăzut de demență. Mai mult, persoanele cu demență adoptaseră anumite combinații nesănătoase de alimente cu mulți ani înainte de diagnosticul demenței.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 27-04-2020 | creare: 27-04-2020 | Vizite: 977
Bibliografie
Which foods do you eat together? How you combine them may raise dementia risk: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/04/200422214038.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)