Antibioticele la copii

Antibioticele sunt o clasă de medicamente prescrise pentru a combate o infecție bacteriană. Infecțiile sunt produse de către germeni, adesea aflați pe lucrurile pe care le atingem și se pot transmite de la alte persoane; când un copil intră în contact cu o bacterie și se produce o infecție acesta va necesita un tratament cu antibiotic. Este foarte important a se diferenția o infecție virală de una bacteriană, deoarece în infecția virală antibioticele nu vor avea efect.

Exemple de indicații ale antibioticelor la copii

Multe dintre infecțiile ce apar frecvent la pacienții pediatrici sunt de etiologie virală, astfel e important să se recunoască când infecția e bacteriană sau când o infecție virală a evoluat înspre una bacteriană. Afecțiuni comune pentru care medicul ar putea decide administrarea unui antibiotic sunt:

Sinuzita acută cu simptome persistente și fără ameliorare mai mult de 10 zile, în caz de înrăutățire a simptomelor, febră cu debut nou după ameliorarea unei sinuzite virale, existența unor simptome severe: febră > 39° C, scurgeri nazale purulente pentru cel puțin 3 zile consecutive;
Otită medie acută însoțită de bombarea membranei timpanice, otoree, otalgie;
Faringita bacteriană este produsă de streptococul beta hemolitic grup A, ce poate fi identificat printr-un test rapid de identificare a antigenului, testul se poate recomanda dacă copilul prezintă durere în gât și 2 sau mai multe dintre următoarele: absența tusei, amigdale inflamate și prezența de exsudat, istoric de febră, ganglioni cervicali inflamați. Acest tablou clinic e greu de diferențiat de o faringită din cadrul unei mononucleoze infecțioase, produse de virusul Epstein Barr, la care antibioticul nu are efect;
Infecțiile de tract urinar sunt adesea produse de E. Coli și se pot manifesta prin febră, disurie, imperiozitatea de a urina, modificarea mirosului urinei. (3)

Pentru că majoritatea infecțiilor sunt virale medicul poate prescrie doar medicamente simptomatice, cu urmărirea evoluției stării copilului, abia după câteva zile luând în considerare prescrierea unui tratament cu antibiotice. (3)

E important de reținut că răceala comună sau infecția nespecifică de tract respirator superior poate fi produsă de cel puțin 200 tipuri de virusuri, iar dacă este necomplicată are o durată medie de 10 zile, iar copiii introduși în colectivitate pot avea chiar 10 episoade pe an, având un sistem imunitar în formare. Simptomele pot să constea din febră, tuse, congestie și scurgeri nazale, ce pot fi clare la începutul bolii și să se modifice pe parcurs. Tratamentul acestei afecțiuni se face simptomatic, cu odihnă, hidratare, decongestionante nazale și antipiretice la nevoie; administrarea de antibiotice nu aduce niciun beneficiu, ar putea fi chiar dăunător prin efectele sale adverse. (1,3)

Bronșiolita, cea mai frecventă infecție de tract respirator inferior la copil, este produsă de virusul respirator sincițial și se caracterizează prin rinoree, tuse, respirație șuierătoare, tahipnee, semne de efort respirator. Tratamentul este direcționat înspre ameliorarea simptomelor, menținerii hidratării și a oxigenării, antibioticele neaducând vreun beneficiu acestor pacienți. (2,3)

Situații ce necesită administrarea profilactică a antibioticelor

Există situații ce expun copiii la riscul de a face o infecție bacteriană ce poate fi prevenită prin administrarea unui antibiotic, decizia aceasta fiind luată de către medic. Dintre acestea, menționăm:

Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare congenitale înaintea unei manopere invazive în vederea profilaxiei unei endocardite bacteriene;
Înaintea unor intervenții chirurgicale unde există risc de contaminare, precum în cele abdominale;
Nou-născuților din mame ce prezintă gonoree sau infecție cu Chlamydia pentru a preveni o oftalmie;
În cazul înțepăturii de căpușă în zone endemice pentru boala Lyme;
În infecții recurente de tract urinar la copii cu reflux vezico-ureteral;
Dacă funcția splinei e insuficientă, splina având și un rol în apărarea față de bacteriile încapsulate precum meningococi, pneumococi, Haemophilus influenzae tip b. (4)

Prescrierea antibioticelor

Antibioticele sunt prescrise de către medicul specialist ce a examinat și a pus diagnosticul pacientului pediatric, acestea putând fi obținute din farmacii doar pe bază de rețetă medicală. Copiilor li se prescriu antibiotice în situații variate: îngrijire primară, în consultul de ambulatoriu, stomatologie, în centrele de îngrijire de urgență și la cei spitalizați. (5)

Pentru fiecare afecțiune și în funcție de agentul etiologic există ghiduri ce recomandă tipul de antibiotic și durata pentru care trebuie administrat. Ideală este prescrierea unui antibiotic cu spectru de acțiune cât mai îngust și pe o perioadă cât mai scurtă de timp. (5)

O modalitate eficientă de a reduce rata de prescriere a antibioticelor este vaccinarea. Vaccinurile reduc incidența infecțiilor bacteriene, reduc incidența complicațiilor grave ale infecțiilor bacteriene și rata de infecții virale, în special a gripei, care este adesea tratată cu antibiotice. (6)

Efecte adverse

Toate antibioticele pot avea efecte adverse, acestea pot să constea din:

Diaree, apare ca urmare a dezechilibrelor produse de antibiotic la nivelul microbiotei intestinale;
Greață, vărsături;
Erupție cutanată;
Infecții micotice;
Reacții alergice. (8,9)

Un efect advers important este rezistența la antibiotice a bacteriilor, acesta apare în special dacă prescrierea antibioticelor se face abuziv, în cazuri unde nu sunt necesare, dacă nu se administrează corespunzător sau sunt luate fără prescripție medicală, în absența unei recomandări din partea unui specialist. Rezistența la antibiotice are ca și consecință apariția unor infecții bacteriene la care tratamentul nu are efect. (7)

Complicațiile pe termen lung al abuzului de antibiotice, pe lângă rezistența la ele, sunt astmul bronșic, rinita alergică, dermatita atopică, boala celiacă, alergii alimentare, obezitatea, ADHD. Explicația acestor complicații constă din faptul că bacteriile ce colonizează tractul intestinal au și roluri în reglarea metabolismului, a sistemului imunitar și a comportamentului. În comparație cu adultul, tratamentul cu antibiotic la sugar are consecințe disproporționate deoarece microbiota sugarului reprezintă un sistem în formare, instabil și sensibil până la vârsta de 2-3 ani. (8,9)

Sfaturi pentru a ajuta copilul să ia medicamentul

De multe ori copilul refuză să ia medicamentul, fie pentru că îi este frică, fie pentru că îl găsește a fi neplăcut. Aici sunt câteva sfaturi care să ușureze acest proces:

Vorbește cu el, întreabă-l de ce nu vrea să ia medicamentul, așa poți identifica problema; de cele mai multe ori copiii refuză medicamentele pentru că nu înțeleg de ce trebuie să le ia, nu le place gustul sau textura sau pentru că întâmpină dificultate în a le înghiți, este important să explicăm copilului de ce e bine să ia medicamentul și care sunt consecințele dacă îl refuză, însă atenție să nu inducem frică sau să îl speriem;
Găsește modalitatea cum i-ar plăcea să îi fie dat: dintr-o linguriță, siringă, pipetă, în funcție și de forma sub care vine acesta, lichid sau tabletă; dacă e lichid puteți întreba medicul dacă poate fi amestecat cu puțin suc sau cu alimente pentru a avea un gust mai plăcut, însă nu diluați prea mult medicamentul și nici nu îl combinați cu prea mult lichid sau alimente, astfel copilul poate deveni sătul înainte de a-și termina porția și nu va lua tot medicamentul;
Pentru tratamentele cronice puteți face o rutină, administrați medicamentul în același moment al zilei, eventual înainte de joacă sau de desenele animate preferate, pentru a fi asociat momentul medicației cu o activitate plăcută;
Uneori funcționează să se seteze un timp limită în care să fie luat medicamentul, de exemplu numărând până la 10;
Copiii cooperează mai bine când li se oferă opțiuni pentru a alege, decât doar să i se spună ce să facă, astfel poate fi întrebat de exemplu dacă vrea suc de mere sau de portocale cu medicamentul sau dacă dorește să îl ia înainte sau după micul dejun etc.
Nu e recomandat să îi obișnuiți cu recompense de tipul cumpăratul de jucării sau cu promisiuni pe care nu le puteți ține, așa va deveni mai complicat pentru dățile viitoare când va fi necesară administrarea unui medicament. (10)

Data actualizare: 07-08-2023 | creare: 07-08-2023 | Vizite: 1328

Bibliografie

1. J. A. Buensalido. Rhinovirus Infection Treatment & Management. Medscape 2023, link: https://emedicine.medscape.com/article/227820-treatment
2. N. F. Maraqa. Bronchiolitis Treatment & Managament. Medscape, 2021, link: https://emedicine.medscape.com/article/961963-treatment
3. Pediatric Outpatient Treatment Recommendations. Centers for Disease Control and Prevention. Link: https://www.cdc.gov/antibiotic-use/clinicians/pediatric-treatment-rec.html#print
4. J. Smith, A. Finn. Antimicrobial prophylaxis.BMJ Journals; Arch Dis Child 1999;80:388–392. Link: https://dx.doi.org/10.1136/adc.80.4.388
5. Antibiotic Use. Centers for Disease Control and Prevention. Link: https://www.cdc.gov/antibiotic-use/q-a.html
6. Vaccines to Reduce Antibiotic Use. Pediatric Infectious Diseases Society. Link: https://pids.org/pediatric-asp-toolkit/outpatient-settings/vaccines-to-reduce-antibiotic-use/
7. Antibiotic Use. Pediatric Infectious Diseases Society. Link: https://pids.org/pediatric-asp-toolkit/outpatient-settings/reasons-for-outpatient-stewardship/antibiotic-use/
8. Z. Aversa, E.J. Atkinson, M. J. Schafer, W. A. Rocca, M. J. Blaser et al. Association of Infant Antibiotic Exposure With Childhood Health Outcomes. Mayo Clinic Proceedings, 2020. Link: https://doi.org/10.1016/j.mayocp.2020.07.019
9. S. Shekhar, F. C. Petersen. The Dark Side of Antibiotics: Adverse Effcts on the Infant Immune Defense Against Infection. Front. Pediatr., 15 October 2020. Link: https://doi.org/10.3389/fped.2020.544460
10. Tips to help your child to take the medicine. Oxford University Hospitals, link: https://www.ouh.nhs.uk/patient-guide/leaflets/files/11990Pmedicine.pdf

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Erecția la copii

Erecțiile sunt normale pentru orice bărbat sănătos însă atunci când apar la bebeluși sau copii mici pot st�...

Coșmarurile și fricile nocturne ale copiilor - sfaturi de abordare pentru părinți

Visele reprezintă scenarii, povești și imagini pe care creierul nostru le proiectează pe măsură ce dormim. El...

Rușinea și vina - două greșeli majore în educația copiilor

Copiii cresc învățând despre ceea ce este corect și greșit ca o consecință a propriilor acțiuni, cât și ...

Cum distrug părinții self esteem-ul copiilor
Copilul vomită în mașină - cauze, tratament, sfaturi utile
Copilul nu se trezește
Cum apreciezi maturitatea unui copil

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Patologii cronice asociate cu expunerea la antibiotice a copiilor sub vârsta de 2 ani

Utilizarea antibioticelor pe scară largă a condus la apariția rezistenței la antibiotice, o problemă cu putern...

Antibioticele din viața timpurie ar putea afecta dezvoltarea creierului

Un studiu realizat de către Universitatea Rutgers şi publicat în revista iScience, susţine că utilizarea de an...

Administrarea antibioticelor la bebeluși influențează negativ microbiomul intestinal al acestora

Tratarea bebelușilor cu antibiotice în prima săptămână de viață este legată de o scădere a bact...

Mai puține hemoculturi cu risc mai scăzut de infecții, o nouă recomandare a oamenilor de știință

Copiii tratați cu antibiotice prezintă un microbiom intestinal predominant fungic

Expunerea timpurie la antibiotice poate provoca astm bronșic și alergii permanente

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum