Alimente animale vs alimente vegetale: care sunt mai sănătoase?

Un articol editorial apărut în revista științifică The American Journal of Cardiology compară efectele alimentației predominant vegetale și a alimentației animale. (1)
Odinioară, în Epoca de Piatră, omul preistoric consuma mult mai puțină carne decât astăzi. Trebuia să o vâneze motiv pentru care parcurgea zeci de kilometri pe zi. În zilele în care nu găsea carne, care se puteau întinde spre câteva săptămâni sau chiar luni, supraviețuiau prin consumul de alimente pe bază de amidon, cereale integrale gătite, legume și fructe crescute spontan. (2)

Alimentația mai sănătoasă combinată cu activitatea fizică i-a ajutat să aibă o imunitate foarte bună pentru a rezista infecțiilor. De asemenea, speranța redusă de viață nu le permitea să ajungă la o vârstă suficient de înaintată pentru a dezvolta boli specifice bătrâneții așa cum sunt arterioscleroza, afecțiunile cardiovasculare, obezitatea sau cancerul.

De cealaltă parte în dieta modern predomină un nivel ridicat al proteinelor, grăsimilor, zahăr, sare și carbohidrați rafinați. Această adaptare reprezintă un factor de risc semnificativ pentru majoritatea bolilor cronice mai ales pe fondul inflamației apărute în organism.

Cercetătorii recomandă o dietă vegetală atât din punctul de vedere al nutrienților și a efectelor benefice asupra sănătății cât și dintr-un motiv moral. Potrivit acestora, alimentele vegetale pot oferi proteinele de care avem nevoie sub formă de leguminoase, soia, nuci și semințe. De asemenea, o dietă vegetariană oferă complexul de vitamine B, fier, calciu și acizi grași Omega 3. Totuși, analizate îndeaproape proteinele din surse animale sunt considerate complete, se absorb mai ușor și conțin mai puține calorii și carbohidrați. (3)

Alimentele de origine animală conțin acid sialic, acid N-glicolilneuraminic, N-oxid trimetilamină, fier hem și alți compuși care duc la inflamație, stres oxidativ, dezechilibru microbian și afectarea endoteliului (membrana care căptușește vasele de sânge).

Totodată, pregătirea cărnii roșii la o temperatură ridicată produce amine heterociclice cu efect carcinogen.

Din punct de vedere etic, alimentele animale cresc nivelul gazelor de seră prin defrișare, consum de apă și emisii de metan. Aproximativ o treime din gazele de seră la nivel planetar sunt produse în urma procesării alimentelor. Mai mult, procesarea alimentelor animale produce o cantitate dublă de emisii cu efect de seră decât procesarea alimentelor vegetale.

La acestea se adaugă practicile incorecte din industria cărnii care folosesc antibiotice. Consumul cărnii care le conține poate crește rezistența la antibiotice și răspândirea unor boli infecțioase.

sursa: News Medical
foto: Rimma Bondarenko and Tatjana Baibakova / Shutterstock