Viteza vorbirii - indicator crucial în evaluarea sănătății cognitive la adulții în vârstă

Un studiu recent realizat de Baycrest și Universitatea din Toronto sugerează că viteza vorbirii este un indicator mai important al sănătății creierului decât dificultatea de a găsi cuvinte, care pare a fi o parte normală a îmbătrânirii. Aceasta este una dintre primele cercetări care examinează diferențele în vorbirea naturală și sănătatea creierului printre adulții sănătoși.

Dr. Jed Meltzer, președintele Catedrei de Cercetare din Canada în Neuroștiințe Cognitive Intervenționale de la Baycrest și autorul principal al studiului, a declarat: "Rezultatele noastre indică faptul că schimbările în viteza generală a vorbirii pot reflecta schimbările în creier. Acest lucru sugerează că viteza vorbirii ar trebui testată ca parte a evaluărilor cognitive standard pentru a ajuta clinicienii să detecteze mai rapid declinul cognitiv și să sprijine adulții în vârstă în menținerea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânesc."

În acest studiu, 125 de voluntari sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani au completat trei evaluări diferite. Prima a fost un joc de denumire a imaginilor, în care trebuiau să răspundă la întrebări despre imagini ignorând cuvintele deranjante pe care le auzeau prin căști. În acest mod, cercetătorii au putut testa capacitatea participanților de a recunoaște ce reprezenta imaginea și de a-și aminti numele acesteia.

Participanții au fost înregistrați în timp ce descriau două imagini complexe timp de 60 de secunde fiecare. Performanța lor lingvistică a fost apoi analizată folosind un software bazat pe inteligență artificială, în parteneriat cu Winterlight Labs. Cercetătorii au examinat, printre altele, cât de repede vorbea fiecare participant și cât de mult pauzau.

La final, participanții la cercetare au completat teste standard pentru a evalua abilitățile mentale care tind să scadă odată cu vârsta și sunt legate de riscul de demență - și anume, funcția executivă, care este capacitatea de a gestiona informațiile conflictuale, de a rămâne concentrat și de a evita distragerile.

Așa cum era de așteptat, multe abilități au scăzut odată cu vârsta, inclusiv viteza de găsire a cuvintelor. Surprinzător, deși capacitatea de a recunoaște o imagine și de a-și aminti numele acesteia s-a înrăutățit odată cu vârsta, aceasta nu a fost asociată cu un declin în alte abilități mentale. Numărul și lungimea pauzelor pe care participanții le făceau pentru a găsi cuvinte nu a fost legat de sănătatea creierului. În schimb, cât de repede participanții puteau denumi imaginile a prezis cât de repede vorbeau în general, și ambele au fost legate de funcția executivă. Cu alte cuvinte, nu pauza pentru a găsi cuvinte a arătat cea mai puternică legătură cu sănătatea creierului, ci viteza vorbirii în jurul pauzelor.

Deși mulți adulți în vârstă sunt preocupați de nevoia lor de a face pauze pentru a căuta cuvinte, aceste rezultate sugerează că acest lucru este o parte normală a îmbătrânirii. Pe de altă parte, încetinirea vorbirii normale, indiferent de pauză, poate fi un indicator mai important al schimbărilor în sănătatea creierului.

Declinul cognitiv la adulții în vârstă

Declinul cognitiv la adulții în vârstă este un proces natural care implică scăderea treptată a funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, atenția și funcția executivă. Acest proces poate varia de la ușoare scăderi ale performanței cognitive, cunoscute sub numele de declin cognitiv ușor, la forme mai severe, cum ar fi demența. Factorii de risc pentru declinul cognitiv includ vârsta înaintată, factorii genetici, stilul de viață și condițiile de sănătate preexistente.

Detectarea timpurie și intervențiile pot ajuta la încetinirea progresiei declinului cognitiv și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate. Strategiile de menținere a sănătății cognitive includ exercițiile fizice, o dietă echilibrată, activitățile cognitive stimulante și menținerea unor relații sociale sănătoase.