Vitamine și suplimente pentru plămâni

Autor: Dr. Ghimuș Constantin, Medic Rezident

Deși nu este o asociere foarte intens studiată, deficitul de vitamine și minerale este corelat cu dezvoltarea, progresia și managementul îngreunat al unor boli respiratorii.

În cazul tuturor afecțiunilor respiratorii, pilonul de bază al vindecării este reprezentat de tratamentul medicamentos, furnizat de către medicul specialist în urma unei evaluări amănunțite. Cu toate acestea, vitaminele și suplimentele alimentare sunt un adjuvant în prevenirea și tratarea acestor afecțiuni, suplimentarea acestora fiind asociată cu îmbunătățirea funcției pulmonare, ameliorarea simptomelor, reducerea episoadelor infecțioase și a exacerbărilor.

Diferitele tipuri de alimentație pe care le adoptam pot avea de asemenea efecte benefice asupra stării de sănătate. Astfel, dieta mediteraneană bogată în fructe, legume, cereale și cu conținut redus de lactate, carne, pește si vin are efect protector împotriva bolilor alergice. La polul opus, dieta occidentală, alcătuită din carne, cartofi prăjiți, mâncare de tip fast-food, are efect proinflamator, este asociată cu hiper-reactivitatea căilor respiratorii și astmul bronșic în rândul copiilor. La persoanele adulte, deși nu este implicată în producerea astmului bronșic, agravează inflamația căilor respiratorii și produce exacerbări ale astmului preexistent.

Fructe și legume - principala sursă de vitamine și minerale

Aportul de vitamine poate fi adus prin alimentație, fructele și legumele fiind cea mai bună sursă alimentară. Datorită conținutului lor bogat în antioxidanți, vitamine, minerale și fibre, acestea exercită efecte favorabile asupra respirației, în special dacă sunt consumate în timpul copilăriei și a perioadei de dezvoltare. Astfel, consumul de fructe și legume este asociat cu scăderea prevalenței astmului bronșic în rândul copiilor și cu îmbunătățirea funcției pulmonare în rândul adulților.

Acizii grași

Majoritatea mediatorilor care reglează procesele inflamatorii sunt proveniți din acizi grași esențiali, omega-6 și omega-3. Aceștia nu pot fi sintetizați de către organism, fapt pentru care sunt dobândiți prin dietă.

Acizii grași de tipul omega-3, proveniți din carnea de pește manifestă, de asemenea, efecte benefice, reducând inflamația prin mecanisme multiple. Atât la copil, cât și la adult, consumul acizilor grași cu lanț lung de tipul omega-3 este asociat cu un risc scăzut de a dezvolta astm bronșic. În plus, suplimentarea dietei alimentare cu omega-3 în cursul sarcinii la femeile cu astm bronșic, scade riscul de dezvoltare a astmului la copil (1).

În mod similar, pacienții cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) au beneficii în urma suplimentării dietei cu omega-3. Deși parametrii măsurabili ai funcției respiratorii prin spirometrie (VEMS), nu suferă îmbunătățiri, răspunsul inflamator este diminuat, iar rezultatele recuperării respiratorii sunt îmbunătățite.

Contrar acizilor grași de tipul omega-3, acizii grași de tipul omega-6 exercită efecte proinflamatorii, iar aportul crescut este asociat cu creșterea prevalenței astmului bronșic.

Acizii grași cu lanț scurt reprezentați de acetat și butirat, prezintă efecte antiinflamatoare. Administrarea acestora are efect protector împotriva virusului sincițial respirator și a bacteriilor (2).

Antioxidanții

Plămânii sunt expuși zilnic la diferite noxe respiratorii, fie că este vorba despre poluare sau agenți iritanți din aerul pe care îl respirăm. Toți acești factori acționează negativ asupra plămânilor prin intermediul stresului oxidativ și a speciilor reactive de oxigen (ROS). În acest sens, suplimentele alimentare ce conțin antioxidați dețin rolul princeps în ameliorarea acestor procese.

Principalii agenți antioxidanți sunt reprezentați de vitaminele C și E, flavonoide și carotenoizi (alfa- și beta-caroten, luteină, licopen). Aportul acestora poate fi realizat cu ajutorul suplimentelor alimentare sau direct din dietă, fiind regăsiți în fructe și legume (de ex. roșiile au o cantitate satisfăcătoare de licopen care este asociat cu îmbunătățirea funcției respiratorii), uleiuri vegetale, vin roșu și ceai verde.

VItamine

1. Vitamina A cunoscută și sub denumirea de retinol, comportă o serie de efecte benefice asupra vederii, a oaselor și a pielii, contribuind împreună cu vitamina B la menținerea imunității. În plus față de alte vitamine, vitamina A susține mecanismele antivirale ale răspunsului imun. Deficitul vitaminei A a fost identificat în cursul infecțiilor respiratorii, la persoanele cu astm bronșic, BPOC, cancer pulmonar și fibroză pulmonară (3).

2. Vitamina C sau acidul ascorbic este cunoscută pentru efectele antiinflamatoare și antiastmatice. Efectele sale benefice au fost demonstrate atât vivo, cât și în vitro, constatându-se scăderea hiperreactivității bronșice (răspunsul exagerat al căilor respiratorii la contactul cu diferiți agenți iritanți sau cu alergeni) frecvent întâlnită în cazul pacienților cu astm bronșic sau BPOC. În plus, suplimentarea cu vitamina C ajută la vindecarea țesutului pulmonar deteriorat, scăderea stresului oxidativ și previne emfizemul indus de fum. În cursul episoadelor infecțioase, administrarea de vitamină C poate reduce durata simptomatologiei (4).

Creșterea nivelului seric cu 20 micromoli/L este asociată cu scăderea cu până la 13% a riscului de BPOC.

3. Vitamina E conține 4 tocoferoli (alfa și gamma-tocoferol) și 4 tocotrienoli. Manifestă efecte similare vitaminei C, însă, în plus, reduce inflamația alergică a căilor respiratorii prin intermediul alfa-tocoferol. În schimb, gamma-tocoferol poate oxida speciile reactive de azot și este implicată în diminuarea inflamației.

Cu toate acestea, efectele sunt variabile, cele mai multe beneficii fiind înregistrate la pacienții cu astm bronșic atunci când nivelul de alfa-tocoferol este superior celui de gamma-tocoferol. La pacienții cu BPOC, carența acestei vitamine este asociată cu agravarea simptomatologiei și apariția unor simptome noi (exacerbare).

Suplimentarea cu 600UI vitamină E, în zile alternative poate reduce riscul de afecțiuni respiratorii cu până la 10% (5).

Importanța acesteia a fost evaluată și în rândul femeilor însărcinate, ce prezentau istoric de boli alergice, deficitul de vitamină E fiind asociat cu creșterea riscului de astm bronșic în perioada copilăriei. Astfel, suplimentarea cu vitamina E înainte de sarcină și în cursul sarcinii este responsabilă de producerea unui răspuns minor la contactul cu diferiți alergeni (6).

4. Vitamina D prezintă efecte principale în mineralizarea oaselor și absorbția calciului. Alături de acestea, au fost identificate efecte promițătoare în ceea ce privește sănătatea aparatului respirator, intervenind asupra imunității înnăscute și a celei adaptative prin mecanisme de acțiune incerte, dar care pot reduce procesul inflamator (7).

Aportul de vitamina D poate fi realizat prin alimente (produse lactate, cereale fortificate, pește, ulei de pește) și suplimente alimentare, însă sursa principală rămâne expunerea la soare (8).

Infecțiile respiratorii sunt factori agravanți ai bolilor respiratorii obstructive, precum astmul bronșic și BPOC. Vitamina D are rol protector și reduce severitatea infecțiilor respiratorii, având efect favorabil, de reducere asupra agravării astmului sau a BPOC, prin scăderea numărului de exacerbări.

În plus, carența acestei vitamine este asociată cu dezvoltarea anormală a aparatului respirator, remodelarea căilor aeriene, cu consumul crescut de medicamente antiinflamatoare și exacerbarea frecventă a bolilor respiratorii (9) dar și cu riscul crescut de Fibroză chistică, Astm bronșic, BPOC, tuberculoză și infecții respiratorii.

În lipsa expunerii adecvate la soare, concentrația optimă de vitamina D poate fi obținută prin administrarea a 800-1000 UI/zi (10).

Minerale

Suplimentarea dietei alimentare cu diferite minerale a dovedit efecte protectoare asupra funcției pulmonare. Calciu, magneziu, potasiu, sunt doar câteva elemente ce pot întârzia apariția problemelor respiratorii în rândul copiilor.

a. În timp ce carența de magneziu a fost asociată cu efecte negative asupra musculaturii căilor respiratorii, suplimentarea acestuia din alimentație asigură un nivel modest de dilatare a căilor respiratorii în rândul pacienților cu astm bronșic.

b. Seleniu are efect antioxidat și administrată în asociere cu vitamina E oferă protecție împotriva stresului oxidativ. Diferite studii au raportat nivele plamsatice scăzute în rândul pacienților cu astm bronșic.

c. Zincul este cofactor enzimatic și este implicat în procesele fiziologice și metabolice desfășurate în organism. Conținutul redus de zinc este asociat cu apariția infecțiilor respiratorii, însă suplimentele alimentare ce conțin zinc, asigură îmbunătățirea sistemului imun.

d. Fierul participă la buna funcționare a sistemului respirator prin faptul că participă la formarea hemoglobinei, proteină capabilă să lege și să transporte oxigenul de la nivelul plămânilor către țesuturi. În ciuda beneficiilor demonstrate, fierul este reactiv și toxic, fiind capabil să producă distrugeri la nivelul țesuturilor, fapt pentru care, este legat de diferite proteine. Menținerea concentrației de fier în limite normale este esențială pentru buna desfășurare a funcției respiratorii (11).

Data actualizare: 04-07-2023 | creare: 04-07-2023 | Vizite: 1906

Bibliografie

1. Klemens, C. M., Berman, D. R., & Mozurkewich, E. L. (2011). The effect of perinatal omega-3 fatty acid supplementation on inflammatory markers and allergic diseases: a systematic review. BJOG : an international journal of obstetrics and gynaecology, 118(8), 916–925. https://doi.org/10.1111/j.1471-0528.2010.02846.x
2. Gozzi-Silva, S. C., Teixeira, F. M. E., Duarte, A. J. D. S., Sato, M. N., & Oliveira, L. M. (2021). Immunomodulatory Role of Nutrients: How Can Pulmonary Dysfunctions Improve?. Frontiers in nutrition, 8, 674258. https://doi.org/10.3389/fnut.2021.674258
3. Timoneda, J., Rodríguez-Fernández, L., Zaragozá, R., Marín, M. P., Cabezuelo, M. T., Torres, L., Viña, J. R., & Barber, T. (2018). Vitamin A Deficiency and the Lung. Nutrients, 10(9), 1132. https://doi.org/10.3390/nu10091132
4. Heimer KA, Hart AM, Martin LG, Rubio-Wallace S. Examining the evidence for the use of vitamin C in the prophylaxis and treatment of the common cold. J Am Acad Nurse Pract. 2009 May;21(5):295-300. doi: 10.1111/j.1745-7599.2009.00409.x. PMID: 19432914; PMCID: PMC7166744
5. Agler AH, Kurth T, Gaziano JM, Buring JE, Cassano PA. Randomised vitamin E supplementation and risk of chronic lung disease in the Women's Health Study. Thorax. 2011 Apr;66(4):320-5. doi: 10.1136/thx.2010.155028. Epub 2011 Jan 21. PMID: 21257986; PMCID: PMC3062677
6. Devereux, G., Turner, S. W., Craig, L. C., McNeill, G., Martindale, S., Harbour, P. J., Helms, P. J., & Seaton, A. (2006). Low maternal vitamin E intake during pregnancy is associated with asthma in 5-year-old children. American journal of respiratory and critical care medicine, 174(5), 499–507. https://doi.org/10.1164/rccm.200512-1946OC
7. Bhalla AK, Amento EP, Clemens TL, Holick MF, Krane SM. Specific high-affinity receptors for 1,25-dihydroxyvitamin D3 in human peripheral blood mononuclear cells: presence in monocytes and induction in T lymphocytes following activation. J Clin Endocrinol Metab. 1983 Dec;57(6):1308-10. doi: 10.1210/jcem-57-6-1308. PMID: 6313738
8. Holick MF. Vitamin D deficiency. N Engl J Med. 2007 Jul 19;357(3):266-81. doi: 10.1056/NEJMra070553. PMID: 17634462
9. Tsiligianni IG, van der Molen T. A systematic review of the role of vitamin insufficiencies and supplementation in COPD. Respir Res. 2010 Dec 6;11(1):171. doi: 10.1186/1465-9921-11-171. PMID: 21134250; PMCID: PMC3016352
10. Holick MF, Chen TC. Vitamin D deficiency: a worldwide problem with health consequences. Am J Clin Nutr. 2008 Apr;87(4):1080S-6S. doi: 10.1093/ajcn/87.4.1080S. PMID: 18400738
11. Gozzi-Silva SC, Teixeira FME, Duarte AJDS, Sato MN, Oliveira LM. Immunomodulatory Role of Nutrients: How Can Pulmonary Dysfunctions Improve? Front Nutr. 2021 Sep 7;8:674258. doi: 10.3389/fnut.2021.674258. PMID: 34557509; PMCID: PMC8453008

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Grăsimea viscerală - explicații, riscuri, recomandări

Grăsimea viscerală reprezintă grăsimea stocată de organism în jurul câtorva organe din cavitatea abdominală...

Legătura dintre diabet și obezitate

Obezitatea este definită de grăsimea corporală prezentă în exces, ce duce la un IMC (indice de masă corporal�...

Infecțiile urinare frecvente - de ce apar și cum să le evităm

Infecțiile de tract urinar apar la nivelul sistemului urinar, pe calea de evacuare a urinei. Tractul urinar este r...

Semne ce pot indica un deficit de minerale sau vitamine
Cele mai frecvente carențe de vitamine și cum le identifici
Cum să tratezi BPOC la tine acasă, cu aerosoli de sare
Greșeli în îngrijirea zonei intime (relativ frecvente)

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Plămâni funcționali, creați din celule stem

Transplantul de celule stem ar putea fi folosit pentru a crește plămâni umani, conform unei cercetări rece...

Adulții tineri expuși la poluarea aerului casnic prezintă scăderea funcției pulmonare

În țările cu venituri mici și medii, indivizii sunt frecvent expuși la niveluri ridicate de poluare atât a ae...

Aerosolii țigărilor electronice pot cauza modificări celulare și moleculare în plămâni

Un studiu recent publicat în The FASEB Journal indică faptul că vaporizatoarele electronice pot cauza schim...

Acizii grași omega-3 protejează eficient sănătatea pulmonară

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum