Care este legătura dintre sănătatea inimii și a creierului?

Cercetările arată că afecțiunile cardiovasculare contribuie la afectarea cognitivă și invers. Oamenii de știință au explorat de-a lungul timpului mecanismele fiziologice prin care inima și creierul comunică, cum funcționarea inimii influențează funcțiile neurologice și cognitive și cum activitatea inimii influențează percepțiile, emoțiile, intuiția și sănătatea.

Neurocardiologia și conexiunea dintre creier și inimă

Neurocardiologia este o disciplină de actualitate ce studiază relația dintre funcționarea inimii și a creierului. Domeniul neurocardiologiei este divizat în trei categorii:

• efectele creierului asupra inimii (ca studierea cardiomiopatiei Takotsubo);
• sindroamele neurocardiace (cum ar fi cardiomiopatia hipertrofică din ataxia Friedreich);
• efectele inimii asupra creierului (ca originea cardiacă a accidentului vascular cerebral embolic).

Inima și creierul comunică prin intermediul mai multor căi, și anume:

• neurologic (transmiterea de impulsuri nervoase);
• biochimic (hormoni și neurotransmițători);
• biofizic (unde de presiune);
• energetic (interacțiunea câmpurilor electromagnetice).

Inima primește semnale de la creier și invers, iar aceste schimburi au efecte semnificative asupra funcției cerebrale, influențând procesarea emoțiilor și funcțiile cognitive superioare ca atenția, percepția, memoria și capacitatea de rezolvare a problemelor. Pe durata perioadelor de stres sau emoții negative, când ritmul cardiac este neregulat și dezordonat, modelul corespunzător semnalelor neuronale circulă de la inimă la creier inhibând funcțiile cognitive superioare. Acest lucru limitează abilitatea de a gândi clar, de a ne aminti, învăța, raționa și de a lua decizii coerente. Stresul emoțional – inclusiv stări de furie, frustrare sau anxietate – conferă model de ritm cardiac ce pare neregulat și dezordonat. De cealaltă parte, emoțiile pozitive de apreciere, bucurie, grijă, iubire duc la apariția unui ritm cardiac ordonat, regulat, armonios. Când vorbim despre această stare nu este vorba neapărat de relaxare, care însemană reducerea ritmului, ci de coerență, mai exact un ritm regulat și ordonat.

Tot inima este și un organ hormonal, producând și secretând numeroși hormoni și neurotransmițători ce influențează creierul și funcțiile organismului. Inima conține celule ce sintetizează și eliberează catecolamine (norepinefrină, epinefrină și dopamină), care sunt neurotransmițători. De asemenea, produce și secretă oxitocină, neurotransmițător implicat în cogniție, toleranță, încredere și prietenie și stabilirea legăturilor de durată, fiind numit și hormonul dragostei și al atașamentului.

Inima nu este doar o pompă de sânge, este un centru de procesare a informațiilor de înaltă complexitate, și despre care se consideră că are propriul creier funcțional, numit „creierul inimii”, ce comunică cu acesta și influențează creierul cranian prin intermediul sistemului nervos, sistemului endocrin și prin alte căi de comunicare.

Inimă sănătoasă – Creier sănătos

Conform cercetărilor din cadrul Jurnalului Asociației Americane a Inimii, menținerea unei inimi sănătoase are beneficii majore în prevenirea declinului funcției cerebrale care apare odată cu vârsta și nu numai. Este un concept, de fapt: inimă sănătoasă = creier sănătos. Aceiași factori ai stilului de viață ce previn apariția bolilor cardiovasculare ajută și la menținenea unei bune funcționări a creierului. Sportul și o dietă echilibrat sunt cruciale pentru susținerea unui creier sănătos și a unei inimi sănătoase. Obiceiuri ca renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, sportul și dieta sănătoasă sunt asociate cu sănătatea inimii și a creierului.

Cercetările susțin faptul că majoritatea factorilor de risc cardiovascular sunt în legătură directă cu sănătatea cognitivă, mai ales viteza de procesare, memoria episodică și funcțiile de execuție. Factorii de risc cei mai implicați sunt indicele de masă corporală (IMC-ul), fumatul și glicemia. Obiceiurile nesănătoase ca sedentarismul, alimentația deficitară sau fumatul pot duce la îngroșarea vaselor de sânge, ceea ce limitează fluxul sangvin la creier și duce la rigidizarea arterelor de la inimă și creier.

Când creierul nu primește suficient sânge, pot apărea disfuncții, resimțite ca probleme și dificultăți de gândire, afectarea memoriei, deteriorarea funcțiilor cognitive. Dacă fluxul sangvin la nivel cerebral este blocat, acest lucru poate duce la accident vascular cerebral. Un sistem cardiovascular sănătos menținut prin alimentație și sport protejează de demență, care apare când vasele sangvine ce hrănesc creierul sunt blocare sau îngustate, ducând la afectarea memoriei și alte probleme de cogniție. Sportul stimulează creșterea și dezvoltarea vaselor sangvine din creier și menține sănătoase celulele neuronale.

De celalată parte, o bună sănătate mintală și neurologică ajută la menținerea unei inimi sănătoase. Declinul cognitiv poate fi prevenit prin menținerea unei bune sănătăți cardiovasculare și invers. Optimismul, încrederea, lipsa stresului și sentimentele pozitive protejează inima.

Iată câteva sfaturi pentru a vă menține sănătatea inimii și pe cea a creierului:

• Adoptați o dietă bogată în nutrienți, alimente care reduc riscul de boli cadiovasculare și AVC, și cu beneficii asupra funcțiilor cognitive, ca legumele și fructele colorate și alimentele bogate în acizi grași Omega-3 ca peștele și oleaginoasele, dar și cereale integrale și fibre, carne fără grăsime, lactate cu procent redus de grăsime și alimente fără grăsimi saturate și trans, și fără zahăr adăugat și sodiu.
• Adoptați un stil de viață activ, deoarece chiar și activitatea fizică moderată favorizează circulația sangvină la creier și reduce riscul de hipertensiune, diabet sau hipercolesterolemie.
• Reduceți stresul, deoarece acesta produce modificări vasculare și dezechilibre chimice ce afectează creierul și inima.
• Învățați zilnic lucruri noi și angrenați-vă în activități care vă antrenează creierul și inima, activități sociale cu puternic impact pozitiv asupra sănătății. Astfel, un „creier fericit” poate susține o inimă sănătoasă.
• Monitorizați-vă periodic tensiunea arterială, ritmul cardiac, colesterolul și glicemia și urmați tratamentul prescris de medic dacă este cazul.