Vârsta, abilitățile analitice și înclinațiile ideologice afectează capacitatea de a detecta dezinformarea online (meta-analiză)

În contextul în care aproape cinci miliarde de oameni folosesc rețelele sociale pentru a primi știri, dezinformarea online are potențialul de a provoca efecte negative semnificative, inclusiv formarea unor percepții politice distorsionate, reticența față de vaccinare și rezistența la adoptarea comportamentelor ecologice. Studiile anterioare s-au concentrat adesea pe factori individuali, ducând la rezultate contradictorii și incomplete.
Pentru a aborda aceste limitări, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană din Germania au analizat date de la 11.561 de participanți din SUA, care au evaluat acuratețea a 256.337 de titluri de știri în cadrul a 31 de experimente. Au fost examinați patru factori demografici majori: vârsta, genul, nivelul de educație și identitatea politică. De asemenea, au fost analizați patru factori psihologici esențiali în evaluarea dezinformării: gândirea analitică, congruența ideologică cu știrile, reflecția motivată și familiaritatea auto-raportată cu știrile.

Un aspect central al analizei a fost diferențierea dintre abilitatea de discriminare (capacitatea de a distinge între știri adevărate și false) și biasul (părtinirea, prejudecata) de răspuns (tendința de a clasifica știrile ca fiind adevărate sau false în general).

Constatări cheie

• Abilitatea generală de discriminare și biasul de răspuns: Participanții nu au prezentat o tendință uniformă de a considera știrile ca fiind adevărate sau false, deși au existat variații semnificative între diferitele studii.
• Vârsta: Persoanele mai în vârstă au demonstrat o abilitate de discriminare superioară și au fost mai predispuse să clasifice știrile ca fiind false, indicând un nivel de acuratețe mai ridicat în evaluarea informațiilor.
• Genul: Nu s-a observat un efect semnificativ al genului asupra abilității de discriminare. Cu toate acestea, femeile au manifestat un bias de răspuns negativ, fiind mai înclinate decât bărbații să considere știrile ca fiind false.
• Educația: Participanții cu un nivel de educație mai ridicat au avut un bias de răspuns pozitiv, arătând o tendință de a clasifica știrile ca fiind adevărate. Acest lucru a condus la o acuratețe mai mare pentru știrile adevărate, dar la o acuratețe mai scăzută pentru cele false. Nivelul de educație nu a influențat semnificativ abilitatea de discriminare.
• Identitatea politică: Republicanii au prezentat o abilitate de discriminare mai scăzută și o acuratețe generală mai mică în comparație cu democrații. De asemenea, au avut un bias de răspuns pozitiv, fiind ușor mai preciși în evaluarea știrilor adevărate, în timp ce democrații au fost mai preciși în identificarea știrilor false.
• Gândirea analitică: Persoanele cu abilități superioare de gândire analitică au demonstrat o abilitate de discriminare mai mare și au fost mai predispuse să clasifice știrile ca fiind false, ceea ce a dus la o acuratețe sporită în identificarea dezinformării.
• Congruența ideologică: Participanții au fost mai înclinați să considere știrile ca fiind adevărate atunci când acestea erau în concordanță cu propriile convingeri ideologice. Acest factor a influențat biasul de răspuns, dar nu și abilitatea de discriminare.
• Reflecția motivată și familiaritatea cu știrile: Ambele au fost asociate cu un bias de răspuns pozitiv, indicând o tendință de a percepe știrile ca fiind adevărate.
• Caracteristicile știrilor: Subiectul titlurilor nu a avut un efect semnificativ asupra abilității de discriminare, sugerând că rezultatele sunt valabile pe diverse teme. Prezența sursei de informație în titluri a îmbunătățit semnificativ abilitatea de discriminare, efectul fiind mai pronunțat la republicani.

Semnificația studiului

Acest studiu evidențiază faptul că factori precum vârsta și gândirea analitică joacă un rol crucial în capacitatea de a distinge între informațiile adevărate și cele false. În același timp, identitatea politică poate influența negativ această abilitate, ceea ce are implicații importante pentru modul în care diferite grupuri demografice sunt susceptibile la dezinformare.

Recunoașterea importanței acestor factori este esențială pentru dezvoltarea de intervenții și strategii care să îmbunătățească reziliența populației la dezinformarea online. Consolidarea capacității de a evalua critic informațiile este vitală pentru abordarea provocărilor globale actuale, precum schimbările climatice, conflictele violente, pregătirea pentru pandemii și menținerea valorilor democratice.

Concluzie

Studiul publicat în revista PNAS subliniază necesitatea unor eforturi concertate pentru a educa și a îmbunătăți gândirea analitică în rândul publicului larg. Intervențiile personalizate care iau în considerare factorii demografici și psihologici pot spori eficiența în combaterea dezinformării și pot contribui la o societate mai informată și mai rezistentă la manipulare.

sursa: News Medical