Utilizarea și eficiența gelurilor antibacteriene

Gelurile antibacteriene sunt din ce în ce mai utilizate, fiind disponibile într-o gamă variată. Utilizarea corectă a acestor produse și ingredientele influențează eficiența lor. Gelul antibacterian este un produs utilizat pentru distrugerea bacteriilor dăunătoare de la suprafața pielii făra utilizarea apei și a săpunului, deoarece acest produs nu necesită clătire.

Compușii de bază din gelurile antibacteriene

Majoritatea gelurilor antibacteriene conțin alcoolul ca ingredient activ (alcool etilic, alcool izopropilic sau combinatii ale acestora), având rol antiseptic. Alcoolul etilic este principalul agent activ din compoziția gelurilor antibacteriene. Alte ingrediente sunt apa, glicerina și parfumul. De asemenea, multe dintre ele conțin triclosan, un compus ale cărui efecte sunt controversate. (1)

Un studiu publicat în jurnalul PLOS One (2014) arată că unii compuși din gelurile antibacteriene fac ca pielea sa absoarbă de 100 de ori mai mult bisfenol A,  un compus sintetic utilizat la fabricarea produselor din plastic, fiind asociat cu dereglările hormonal, riscul de cancer sau afectiunile cardiovasculare. (6)

Iată care sunt principalii agenți activi din compoziția gelurilor antibacteriene:

Alcool

Majoritatea gelurilor antibacteriene conțin ca agent activ principal etanolul, izopropanolul, n-propanolul sau combinații ale acestora. Alcoolul are proprietăți antibacteriene datorită capacității de a denatura proteinele. Au efect impotriva bacteriilor gram-pozitive, gram-negative sau a fungilor, însă efectul nu se menține mult timp. Procentul de alcool variază, putând ajunge și la 95%.



Într-un studiu realizat de către Societatea Americană de Microbiologie (2010) și publicat în jurnalul Antimicrobial Agents and Chemotherapy s-a arătat că gelurile antibacteriene pe bază de etanol sunt mai eficiente pentru eliminarea rinovirusului, a virusului ce cauzează răceala comună, decât apa și săpunul. În studiu participanții au utilizat o soluție cu 65-80% etanol. Studiul a mai arătat că gelurile se mențin pe piele câteva ore după aplicare.  (2)

Clorhexidină

Clorhexidina este o substanță solubilă în apă, iar activitatea sa antibacteriană se datorează capacității de a rupe membranele citoplasmatice și de precipitare a conținutului celular. Acțiunea este mai lentă decât a alcoolilor. Este eficientă împotriva bacteriilor gram-pozitive și mai puțin împotriva celor gram-negative, a fungilor și prezintă activitate minimă împotriva bacililor.

Cloroxilenol

Este un agent fenolic utilizat pentru rolul de conservant în produsele farmaceutice și cosmetice și pentru acțiunea antibacteriană. Acționează prin inactivarea enzimelor bacteriene și alterarea pereților celulari. Este util împotriva organismelor gram-pozitive, microbacteriilor și a unor viruși.

Hexaclorofen

Activitatea sa antibacteriană rezultă din abilitatea de a inactiva enzimele esențiale din microorganisme. Are acțiune bună împotriva S. aureus și relativ scăzută împotriva bacteriilor gram-negative, fungilor sau microbacteriilor.

Iodofor

Moleculele de iodofor penetrează peretele membralelor celulare ale microorganismelor. Are acțiune împotriva bacteriilor gram-pozitive, gram-negative și a unor spori de bacterii.

Triclosan

Concentrațiile de 0,2% - 2% au activitatea antimicrobiană, triclosanul pătrunde în interiorul celulelor bacteriene afectându-le membrana și acțiunea. Este eficient împotriva bacteriilor gram-pozitiv, precum P. aeruginoza și mai puțin împotriva altor tipuri de germeni. Unele surse menționează că acesta poate distruge atât bacteriile dăunătoare de la suprafața pielii cât și bacteriile benefice. (1, 5)

Cum acționează gelurile antibacteriene?

Alcoolul din gelul antibacterian denaturează proteinele germenilor, ducând la liza structurii lor și la reducerea acțiunii.

Gelurile antibactriene sunt eficiente împotriva bacteriilor (E. coli, Salmonella), ciupercilor, unor tipuri de viruși (viruși încapsulați). În schimb, nu par să aibă eficiență împotriva virușilor ne-încapsulați (norovirus sau rotavirus), împotriva protozoarelor ce cauzează malaria sau unor spori de bacterii (cum ar fi C. difficile).

După aplicarea pe mâini gelurile nu își mențin eficiența pentru mult timp, fiind necesară reaplicarea după contactul cu o persoană infectată, un obiect sau o suprafață.

Cum se utilizează corect gelul antibacterian?

Acestea se aplică pe mâini acoperind întreaga zonă până intră în piele, pielea rămânând uscată. Organizația Mondială a Sănătății și Ministerul Sănătății recomandă următorii pași pentru o utilizare corectă a gelului antibacterian (durata acestei operațiuni ar trebui să fie de aproximativ 20-30 de secunde):

• Aplicați gel antibacterian în căușul palmei, o cantitate suficientă cât să poate fi utilizată pentru toată suprafața mâinilor.
• Masați gelul între palme.
• Împreunați palmele cu degetele larg deschise pentru a curăța spațiile interdigitale, apoi tot cu degetele deschise puneți palma dreaptă peste cea stângă și invers.
• Intercalați palmele cu degetele flectate pentru a curăța cu vârfurile degetelor zona palmei de la mâna opusă și invers.
• Prindeți degetul mare de la o mână cu palma opusă și realizați mișcări de rotație pentru a curăța; procedați apoi la fel pentru cealaltă mână.
• Curățați unghiile prin miscări de rotație pe palma mâinii opuse. (1)

Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor avertizează că gelul nu este eficient pentru utilizarea pe mâini foarte murdare. Se recomandă utilizarea gelului după spălarea cu apă și săpun, pentru o curățare mai eficientă. Gelurile antibacteriene pot elimina germenii, însă nu și murdăria. Utilizați geluri cu minimum 60% alcool ca ingredient activ. Într-un studiu realizat în 2008 de către Societatea Americană de Microbiologie s-a arătat că gelurile antibacteriene pe bază de etanol sunt mai eficiente pentru eliminarea virusurilor surogate, a poliovirusului, norovirusului după 30 de secunde de la expunere. (3, 4)

Apa și săpunul sunt mai eficiente pentru prevenirea răspândirii bacteriilor, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. De aceea, nu se recomandă înlocuirea săpunului cu gelurile antibacteriene, ci utilizarea gelurilor ca metodă suplimentară de curățare.