Protejează-te de caniculă!

Vara este un anotimp așteptat de mulți dintre noi, dar căldura extremă poate cauza probleme grave de sănătate și poate fi fatală. În timpul perioadelor de caniculă este important să știm să ne protejăm pe noi și pe cei din jur.

În mod normal, organismul are capacitatea de termoreglare, dar în anumite condiții, cum este canicula, transpirația nu este suficientă pentru reglare. Astfel, temperatura corpului crește rapid. Temperaturile prea mari ale corpului pot afecta funcțiile vitale și cerebrale. Când umiditatea este crescută, transpirația nu se poate evapora cu ușurință, făcând ca organismul să nu se poată răci ușor. Alte condiții ce pot reduce abilitatea de termoreglare sunt vârsta (bătrânii și grupa de vârstă 0-4 ani), obezitatea, febra, deshidratarea, bolile cardiovasculare, circulația deficitară, arsurile solare, unele medicamente, consumul de alcool.

Indicele de căldură

Populația este avertizată de organizațiile meteorologice și cele de sănătate publică privind pericolele termice prin codurile de culoare, în funcție de anotimp și de tipul pericolului. Indicele de căldură este un parametru ce combină temperatura aerului cu umiditatea relativă pentru a da valoarea temperaturii resimțite. Conform Administrației Naționale de Meteorologie, codurile de culoare au rolul de a avertiza populația privind posibilele fenomene meteorologice, astfel:

• Cod verde – nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase;
• Cod galben – fenomenele meteorologice prognozate sunt obișnuite pentru zona respectivă, dar pot deveni temporar periculoase pentru anumite activități;
• Cod portocaliu – sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare;
• Cod roșu - sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensități foarte mari.

Sursa foto: Eurometeo

Factori de risc

Temperatura normală a corpului (36,1-37,8°C) este menținută de către hipotalamus care reglează constant producția și pierderea de căldură. Termoreglarea este influențată de o serie de factori, cum ar fi:

• factori care afectează comportamentul și expunerea la căldură: afecțiuni psihice, psihiatrice și vârsta;
• creșterea căldurii din corp din cauza activității fizice sau a medicației;
• boli cardiovasculare;
• diaree, boli renale sau metabolice, deshidratare, vârstă, diabet, fibroză chistică etc.;

O creștere cu mai puțin de 1 grad este imediat detectată de termoreceptorii din piele, din țesut și organe. Când temperatura externă este mai mare decât cea a pielii, singura pierdere de căldură disponibilă este evaporarea (transpirația).

Populațiile vulnerabile sunt:

• vârstnicii (îmbătrânirea reduce toleranța la căldură, dar intervine și asocierea cu anumite boli fizice sau mentale care cresc riscul, mai ales în cazul celor trecuți de 65 de ani și care locuiesc singuri);
• copiii (metabolismul lor diferă de al adulților);
• femeile gravide;
• persoanele cu boli cronice (diabet și boli endocrine, boli mentale, adicții de substanțe sau alcoolism, schizofrenie, Parkinson, boli cardiovasculare, boli respiratorii, boli renale etc.);
• persoanele care sunt sub anumite tratamente (unele medicamente pot afecta direct mecanismele centrale și periferice de termoreglare, iar persoanele care au febră sunt în pericol mai mare);
• persoanele cu un status socioeconomic deficitar, care le crește vulnerabilitatea (etnia, ocupația, persoanele imobilizate, cele cu educație scăzută, sărăcia, izolarea socială, persoanele fără adăpost);
• persoanele cu anumite ocupații (persoanele care muncesc în aer liber în condiții nepotrivite, care prestează muncă fizică în condiții neadecvate, mai ales dacă au anumite probleme de sănătate, dar și sportivii).

Cum te poți proteja de caniculă?

• Evitați expunerea la soare între orele 11-16, mai ales a copiilor și vârstnicilor.
• Pe durata zilei, închideți geamurile și trageți draperiile. Deschideți ferestrele noaptea când temperaturile sunt mai scăzute.
• Folosiți aparatele de aer condiționat sau ventilatoarele pe durata zilei.
• Evitați să ieșiți afară la orele amiezii, când radiațiile solare sunt intense.
• Evitați antrenamentele fizice extenuante și activitățile fizice solicitante ca grădinăritul la orele prânzului.
• Hidratați-vă corespunzător, cu cel puțin 1,5-2 l de apă/zi, fără a aștepta să se instaleze senzația de sete.
• Faceți dușuri dese cu apă călduță pentru a vă răcori, evitați apa fierbinte.
• Consumați multe fructe și legume proaspete. Evitați consumul de alcool și limitați aportul de cafea și alimente bogate în sare, zahăr și grăsimi.
• Dacă este absolut necesar să ieșiți afară între orele 11-16, alegeți pe cât posibil zonele cu umbră și îmbrăcați-vă corespunzător. Purtați haine largi, deschise la culoare și din materiale naturale. Nu uitați de crema de protecție solară cu spectru larg și FPS de cel puțin 15, de șapcă/pălărie de protecție și ochelari de soare. Crema trebuie aplicată cu 15 minute înainte de a ieși din casă deoarece are nevoie de timp pentru a intra în piele și pentru a oferi protecție deplină.
• Nu uitați nici în mașină de ochelarii de soare și crema de protecție solară, mai ales pentru cei de pe scaunele din față și pentru copii.
• Nu lăsați copiii sau animalele de companie nesupravegheate mult timp în mașinile parcate.
• Dacă urmați anumite tratamente, mențineți medicamentele la frigider. Medicamentele trebuie depozitate la temperaturi mai mici în frigider. Temperatura crescută poate afecta eficiența medicamentului, mai ales a antibioticelor, adrenergicelor, insulina, analgezicele și sedativele.

Cum ne afectează canicula?

Principalele probleme de sănătate cauzate de caniculă sunt:

• insolația;
• extenuarea din cauza căldurii;
• arsurile solare;
• alergiile solare;
• erupțiile cutanate cauzate de căldură;
• edemul de căldură;
• sincopa (leșinul);
• crampele din cauza căldurii;
• șocul termic;
• șocul hipovolemic;
• afectarea tensiunii arteriale;
• fibrilațiile arteriale;
• AVC-ul din cauza căldurii;
• stopul cardiac etc.

Simptomele extenuării caniculare sunt:

• dureri de cap;
• amețeală;
• greață și senzație de vomă;
• dureri și crampe musculare;
• paloare;
• hipertermie.

Dacă extenuarea aceasta nu este gestionată corespunzător, poate duce la AVC din cauza căldurii. Acesta poate apărea și instant, fără alte simptome.

Simptomele generale ale unui AVC de căldură sunt:

• dureri de cap;
• greață;
• sete intensă;
• piele roșie și uscată;
• o creștere instantă a temperaturii corpului;
• stări de confuzie și delir;
• convulsii;
• pierderea conștienței.

Primul-ajutor

Dacă prezentați simptomele de extenuare menționate mai sus, mutați-vă într-un loc răcoros, faceți un duș, beți lichide pentru a vă rehidrata și măsurați-vă temperatura corpului. Solicitați ajutorul medical dacă simptomele se agravează sau persistă. Dacă dvs. sau o altă persoană se confruntă cu hipertermie, delir, convulsii sau instalarea stării de inconștientă, sunați de urgență la ambulanță. Mutați-l într-un loc răcoros, în poziție orizontală cu picioarele ușor ridicate, îndepărtați îmbrăcămintea și aplicați comprese ușor reci pe frunte, axile, gât și membre, stropiți ușor pielea (puteți folosi un pulverizator) cu apă la temperatura camerei. Persoana inconștientă se plasează pe o parte. Nu administrați aspirină sau paracetamol.