Un mic dejun bogat în protine amplifică sațietatea și puterea de concentrare la femeile obeze

Un studiu danez recent a investigat legătura dintre dieta și funcția cognitivă, descoperind că un mic dejun bogat în proteine poate crește senzația de sațietate și îmbunătăți concentrarea. Această descoperire este semnificativă în contextul creșterii ratelor de obezitate și al bolilor asociate stilului de viață.
Studiul a inclus 30 de femei obeze, cu vârste între 18 și 30 de ani, monitorizate pe parcursul a trei zile, timp în care au consumat mic dejun bogat în proteine, bogat în carbohidrați sau nu au consumat mic dejun deloc. S-a măsurat senzația lor de sațietate, nivelurile hormonale și aportul energetic la prânz, precum și aportul energetic total zilnic. Participantele au efectuat și un test de concentrare cognitivă.

Rezultatele studiului, condus de Mette Hansen, profesor asociat și doctor la Departamentul de Sănătate Publică, arată că un mic dejun bogat în proteine cu skyr (un produs din lapte acru) și ovăz a crescut sațietatea și concentrarea participanților, dar nu a redus aportul energetic total comparativ cu omiterea micului dejun sau consumul unui mic dejun bogat în carbohidrați. Deși mesele bogate în proteine au fost asociate cu o mai mare sațietate, simpla consumare a unui mic dejun bogat în proteine nu este suficientă pentru a constitui o strategie eficientă de reducere a aportului caloric zilnic.

Studiul subliniază potențialul dietei bogate în proteine de a crește sațietatea, evidențiind diferențele semnificative în efectul de sațietate al meselor cu același conținut caloric. Totuși, cercetările suplimentare sunt necesare pentru a înțelege cum diferite tipuri de alimente afectează sănătatea pe termen lung. Mette Hansen indică necesitatea unor studii viitoare pentru a explora impactul pe termen lung al schimbărilor dietetice asupra sănătății și greutății, menționând că date noi sunt în curs de analiză pentru a evalua cum micul dejun bogat în proteine comparativ cu cel sărac în proteine afectează compoziția corporală și alți parametri, precum microbiota și nivelurile de colesterol. Aceste cercetări ar putea conduce la dezvoltarea unor recomandări nutriționale mai țintite în viitor.

sursa: Science Daily