Umiditatea - efecte asupra organismului

Umiditatea se referă la cantitatea de vapori de apă prezentă în aer sau în alte substanțe. În condiții de umiditate apare senzația că aerul exercită presiune pe tegumente. De asemenea, aerul devine populat în hidrogen și azot, crescând efortul plămânilor de a extrage oxigenul din aer. Din acest motiv, actul respirator devine conștient, solicitant. (1, 2)

Care este nivelul de umiditate inconfortabil?

Instituțiile meteorologice consideră că cea mai precisă modalitate de a determina umiditatea aerului este temperatura pe care trebuie să o atingă aerul pentru a fi saturat cu vapori de apă. Acest parametru a fost denumit punctul de rouă. Deși, există variații individuale ale nivelului de confort, se consideră că o temperatură a punctului de rouă mai mică sau cel mult egală cu 55°C asigură confortul organismului. (2) Temperaturi mai mari de 55°C ale punctului de rouă pot produce următoarele efecte asupra corpului uman:

1. Supraîncălzire și/sau transpirație abundentă

Umiditatea face ca organismul să perceapă o temperatură a aerului mai mare decât este în realitate. Umiditatea rămâne la suprafața pielii și împiedică evaporarea transpirației. Organismul depune astfel un efort de termoreglare suplimentar, ce are drept consecințe:

• creșterea ritmului circulator;
• creșterea ritmului respirator;
• transpirație excesivă.

Aceste modificări produc supraîncălzirea organismului, cu efecte severe precum epuizarea sau insolația. (1) De asemenea, pierderile lichide importante pot conduce la dezechilibre hidroelectrolitice cu potențial nociv asupra stării de sănătate. (3)

2. Senzația de piele grea, lipicioasă

Stagnarea vaporilor de apă la suprafața corpului și împiedicarea evaporării transpirației provoacă senzația de piele lipicioasă, inconfortabilă.

3. Aspectul de păr încrețit (frizzy hair)

Umiditatea ridicată a aerului determină ondularea blândă a părului, efect neplăcut în cazul persoanelor cu păr drept care utilizează instrumente de îndreptat în procesul de stilizare a acestuia. (4)

4. Simptome asemănătoare alergiilor

Cantitatea de mucus din cavitatea nazală este crescută în condiții de umiditate ridicată și determină simptome precum:

• congestie nazală;
• strănut;
• curgerea nasului;
• sindromul picăturii post-nazale. (5)

5. Calitate slabă a somnului

Variații ale umidității aerului în ambele direcții pot conduce la scăderea calității somnului. În condiții de umiditate ridicată, vaporii de apă rămân la suprafața pielii, iar organismul se simte umed, supraîncălzit, inconfortabil. După înlăturarea păturii de învelit, vaporii de apă de la suprafața tegumentului suferă un proces rapid de răcire și astfel determină senzația de frig. Aceste variații ciclice între cele două extreme determină agitație și împiedică organismul să rămână în faza REM, de somn profund.

Pe de altă parte, în condiții de umiditate scăzută, mucoasele devin uscate și cresc disconfortul, senzația de sete nocturnă și riscul de infecții cronice. (5)

6. Reducerea capacității de concentrare

Efortul organismului de a funcționa în parametri normali poate afecta procesele cognitive, motiv pentru care asigurarea unui nivel optim de umiditate în unitățile de învățământ, sanitare și birouri este esențială. (1)

7. Fenomene astmatice

În cazul persoanelor care suferă de astm bronșic, umiditatea ridicată poate afecta frecvența și severitatea simptomelor prin constricția căilor respiratorii și declanșarea reflexului de tuse. De asemenea, cantitatea de iritanți din aer (mucegai, acarieni) crește în condiții de umiditate ridicată și astfel rata de expunere la aceștia este mai mare. (1, 5)

Riscurile expunerii la umiditate ridicată

1. Deshidratare

Pierderea excesivă de lichide și lipsa unui aport lichidian adecvat pot conduce rapid la deshidratare.

2. Sincopă

Din cauza pierderilor lichidiene importante, tensiunea arterială scade cu scăderea consecutivă a perfuziei cerebrale. În lipsa unei cantități adecvate de sânge oxigenat la nivelul creierului apare leșinul.

3. Erupții cutanate

Blocarea transpirației la nivelul pielii determină edeme, mâncărimi și înțepături locale.

4. Epuizare

Transpirația excesivă conduce la deshidratare și epuizare. Epuizarea se manifestă prin:

• senzația de slăbiciune fizică;
• greață;
• amețeli.

Persistența condițiilor nefavorabile de mediu asociată epuizării poate conduce în final la apariția unui accident vascular cerebral.

5. Insolație/Hipertermie

Supraîncălzirea organismului determină durere de cap, confuzie, dezorientare, vomă, în unele cazuri, chiar pierderea stării de conștiență și necesită îngrijire medicală imediată. (2, 3)

6. Crampe musculare (1, 5, 7)

Măsuri de adaptare la condiții de umiditate

• Verificarea nivelului de umiditate înainte de părăsirea locuinței;
• Reducerea efortului fizic intens în aer liber;
• Alegerea purtării de haine largi, confortabile;
• Menținerea nivelului optim de hidratare;
• Evitarea consumului de alcool;
• Expunerea la aer condiționat în spațiile închise. (2, 6)

Efectele unui nivel scăzut de umiditate asupra organismului

1. Iritații cutanate/oculare

Umiditatea scăzută determină:

• iritarea pielii;
• crăparea buzelor;
• descuamare;
• rugozitate;
• iritarea ochilor (poate evolua spre infecții grave dacă nu este corectată prompt prin hidratare adecvată). (1, 5)

2. Creșterea riscului de infecție

Reducerea cantității de mucus de la nivelul mucoaselor crește vulnerabilitatea acestora la pătrunderea agenților patogeni.

3. Uscarea mucoaselor

4. Susceptibilitatea la descărcări electrostatice

Suprafețe conductoare rețin o cantitate mai mare de electricitate statică și astfel apare riscul de descărcare electrostatică la contactul cu alte suprafețe. (1)

5. Afectarea proceselor cognitive

În condiții de umiditate ridicată, poate apărea reducerea capacității de concentrare, în urma efortului suplimentar depus de organism în vederea termoreglării. (1, 2, 5, 6, 7)