Disbioza - dezechilibrul în microbiota intestinală

Microbiota intestinală, cunoscută și sub denumirea de floră gastro-intestinală sau microbiom intestinal, reprezintă o comunitate complexă de bacterii, fungi, virusuri și alte microorganisme ce populează intestinul uman, cu rol vital în menținerea sănătății generale. Disbioza, pe de altă parte, reprezintă o perturbare a echilibrului natural al florei gastro-intestinale, care poate avea un impact semnificativ asupra sănătății umane. În general, disbioza - dezechilibrul în microbiota intestinală apare în urma administrării pe termen lung a medicamentelor antibiotice sau din cauza alimentației bogate în zaharuri și grăsimi nesănătoase. (1, 2, 3, 4)

Ce este disbioza?

Disbioza este un termen medical utilizat pentru a descrie o modificare sau perturbare a echilibrului natural al comunității microbiene din diferite zone ale organismului, cum ar fi intestinele, cavitatea orală, vaginul sau pielea. Disbioza se caracterizată prin creșterea anormală sau prin scăderea excesivă a anumitor tipuri de bacterii sau microorganisme în detrimentul altora. (1, 2, 3)

Cum se manifestă disbioza intestinală?

În funcție de severitate și de cauzele specifice, manifestările disbiozei pot fi mai mult sau mai puțin severe. Deși simptomele disbiozei intestinale variază semnificativ de la o persoană la alta, există unele simptome comune care pot indica posibila prezență a disbiozei. Printre simptomele comune ale disbiozei intestinale se numără:

• tulburările digestive (cum ar fi balonarea, flatulența excesivă, diareea sau constipația);
• greață și disconfort abdominal;
• modificări inexplicabile ale greutății corporale;
• oboseală și slăbiciune (un dezechilibru al microbiotei intestinale poate afecta capacitatea organismului de a absorbi nutrienții din alimente, ceea ce duce la oboseală și slăbiciune cronică);
• probleme ale sistemului imunitar (disbioza intestinală conduce la creșterea vulnerabilității la infecții și boli);
• afecțiuni cutanate (unele persoane pot prezenta acnee, erupții cutanate sau alte probleme ale pielii ca urmare a disbiozei intestinale);
• mâncărime în zona vaginală sau rectală. (1, 2, 5)

Disbioza intestinală: cauze si factori de risc

Disbioza intestinală poate fi cauzată de mai mulți factori care perturbă echilibrul natural al microbiotei intestinale. Acești factori pot fi variabili de la o persoană la alta. Câteva dintre principalele cauze pentru disbioza intestinală:

• utilizarea excesivă a antibioticelor;
• dieta bogată în zaharuri rafinate, grăsimi nesănătoase și alimente procesate;
• stresul cronic;
• infecții gastro-intestinale;
• anumite tratamente medicale, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia;
• utilizarea excesivă a laxativelor;
• diareea cronică;
• consumul excesiv sau utilizarea necorespunzătoare de probiotice;
• anumite afecțiuni digestive, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, sindromul de intestin iritabil sau boala celiacă. (2, 3, 4)

Cum este pus diagnosticul de disbioza intestinala?

Deoarece simptomele disbiozei pot fi asemănătoare cu cele ale unor alte afecțiuni gastro-intestinale, este important ca diagnosticul să fie stabilit de către un specialist în gastroenterologie sau de către medicul curant. Pentru confirmarea diagnosticului, pot fi necesare o serie de analize, precum:

• analize de scaun (pot evidenția prezența bacteriilor și paraziților din intestin, oferind informații despre echilibrul microbiotei);
• analize de sânge (pot oferi indicii asupra funcției digestive și a sistemului imunitar);
• teste de intoleranță alimentară (pot fi efectuate pentru a identifica alimentele care pot agrava simptomele disbiozei sau pot contribui la dezechilibrul microbiotei). (1, 2, 4)

Tratament disbioza intestinala

Tratamentul disbiozei intestinale își propune să restabilească echilibrul natural al microbiotei intestinale și să amelioreze simptomele asociate cu dezechilibrul bacterian. În funcție de gravitatea afecțiunii și de cauzele specifice identificate pentru dezechilibrul microbiotei, tratamentul poate presupune:

• administrarea probioticelor (pot ajuta la restabilirea echilibrului microbiotei intestinale și la reducerea numărului de bacterii nocive);
• consumul de prebiotice (prebioticele sunt substanțe nutritive care stimulează creșterea și activitatea bacteriilor benefice din intestin, care pot fi consumate sub formă de suplimente sau pot fi obținute prin consumul anumitor alimente, precum usturoiul, ceapa, bananele verzi sau sparanghelul)
• adoptarea unei diete echilibrate și sănătoase (presupune consumul de alimente bogate în fibre, precum fructe și legume, și evitarea alimentelor procesate, bogate în zaharuri rafinate și grăsimi nesănătoase).

Evitarea factorilor declanșatori care au contribuit la disbioză, cum ar fi utilizarea excesivă a antibioticelor sau alimentația necorespunzătoare, este, de asemenea, un obiectiv important al tratamentului. În plus, deoarece stresul cronic poate afecta echilibrul microbiotei intestinale, anumite practici de gestionare a stresului, precum yoga sau meditația, pot fi utile în tratarea sau prevenirea disbiozei. (1, 3, 6, 7)

Disbioza intestinala: complicații potențiale

Disbioza intestinală netratată sau neglijată poate avea unele complicații potențiale, care pot afecta sănătatea generală. Complicațiile potențiale ale disbiozei intestinale pot varia de la o persoană la alta, iar gravitatea complicațiilor poate fi influențată de diverși factori, inclusiv de cauzele și durata disbiozei. Unele dintre complicațiile potențiale ale disbiozei intestinale includ:

• agravarea simptomelor digestive (disbioza intestinală netratată poate duce la înrăutățirea simptomelor digestive);
• afecțiuni intestinale cronice (un dezechilibru prelungit al microbiotei intestinale poate contribui la dezvoltarea sau agravarea unor afecțiuni digestive cronice, cum ar fi sindromul de intestin iritabil, boala inflamatorie intestinală sau colita ulcerativă);
• sensibilitate alimentară (disbioza poate crește sensibilitatea la anumite alimente, cauzând reacții adverse la consumul lor);
• probleme ale sistemului imunitar (dezechilibrul în microbiota intestinală poate afecta sistemul imunitar, sporind riscul de infecții recurente și de inflamații cronice);
• malabsorbție și deficit de nutrienți (disbioza neglijată poate afecta absorbția adecvată a nutrienților din alimente, ceea ce poate duce la deficiențe nutriționale și la o stare generală de slăbiciune sau oboseală).

De asemenea, deoarece bacteriile din microbiota intestinală pot influența modul în care organismul reacționează la medicamente, persoanele cu disbioză intestinală pot prezenta un răspuns scăzut la anumite tratamente medicale, cum ar fi tratamentele cu antibiotice. În plus, deși nu există suficiente dovezi care să confirme asocierea, disbioza intestinală poate avea un impact asupra sănătății mentale, contribuind la apariția anxietății, depresiei sau a altor tulburări emoționale. (3, 8, 9)