Topul celor mai frecvenți microbi

Prezente peste tot în mediul înconjurător, microorganismele au capacitatea de a infecta persoane sănătoase, punând în pericol sănătatea umană. Anual, sute de milioane de oameni se confruntă cu infecții dobândite în urma contractării unui virus, a unei bacterii sau a unor paraziți. Potrivit datelor oficiale, anual sunt raportate peste 350 de milioane de infectări cu un agent patogen transmis pe cale sexuală. De asemenea, aproximativ 600 de milioane de persoane se îmbolnăvesc anual din cauza unor bacterii, viruși sau paraziți prezenți în mâncare, în timp ce peste 4 milioane de oameni ajung să contracteze infecții în spital. Chlamydia trachomatis, trichomonas vaginalis, neisseria gonorrhoeae, plasmodium sau virusul dengue fac parte din categoria microbilor și a virusurilor care cauzează anual îmbolnăvirea a mai bine de 100 de milioane de oameni. Împreună, toți cei cinci agenți patogeni sunt incriminați pentru îmbolnăvirea a peste jumătate de miliard de oameni, în fiecare an. (1) (2) (3) (4)

Care sunt cei mai contagioși microbi și viruși?

Virusul herpes simplex

Considerat unul dintre cele mai răspândite virusuri, herpes simplex este responsabil pentru apariția herpesului, o infecție virală care poate afecta organele genitale, gura sau regiunea anală. Conform datelor oficiale, mai bine de jumătate de miliard de oameni de pe întreg globul se confruntă cu herpes genital, afecțiune ce se transmite prin contact sexual cu o persoană contaminată. Deși simptomele sunt tolerabile sau uneori chiar inexistente, herpesul genital ar putea fi extrem de dăunător pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit. (2) (5)

Trichomonas vaginalis

Cgentul patologic al trichomonasisului, parazitul trichomonas vaginalis este contractat anual de aproximativ 140-150 de milioane de persoane. În mai bine de 50 de milioane de cazuri, în urma contractării parazitului nu vor apărea simptome, acesta fiind și motivul principal pentru care numărul de noi infectări este atât de crescut. Simptomele trichomonasisului sunt diferite în funcție de sex, iar complicațiile apărute din cauza afecțiunii sunt extrem de rare. Pentru tratarea trichomonasisului sunt folosite antibiotice pentru o perioadă de 5-7 zile. (6)

Chlamydia trachomatis

Poate afecta femeile sau bărbații cu activitate sexuală, afecțiunea provocată fiind considerată una dintre cele mai grave condiții medicale ce se pot transmite exclusiv printr-un act sexual. Prevalența bolii este una crescută, specialiștii estimând că aproximativ 4% dintre femei se confruntă anual cu această problemă. În cazul bărbaților, prevalența este de aproximativ 2,5%. Cele mai frecvente complicații sunt epididimita și boala inflamatorie pelvină. De asemenea, infecția cu chlamydia se poate transmite fătului, la naștere, provocându-i acestuia o infecție a ochiului sau, în cazuri rare, pneumonie. La fel ca în cazul tuturor celorlalte boli cu transmitere sexuală (herpes genital, hepatita, HIV, chlamydia, gonoree, sifilis sau trichomonasis), prezervativul este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție. Utilizat corect și înaintea fiecărui act sexual, în mod consecvent, prezervativul poate să prevină bolile cu transmitere sexuală, dar și o eventuală sarcină nedorită. (4) (7)

Virusului imunodeficienței umane

Deși nivelul de răspândire nu este la fel de crescut ca în cazul agenților patogeni descriși anterior, lucru datorat existenței simptomelor, virusul HIV poate fi considerat mai contagios, deoarece se poate transmite nu doar prin contact sexual, ci și prin contactul cu sângele unei persoane contaminate. Simptomele acestei afecțiuni sunt unele severe iar tratamentul nu face decât să suprime replicarea virală, pentru a-i oferi sistemului imunitar posibilitatea să funcționeze în condiții optime. (8)

Virusul dengue

Transmis de către țânțari, prin înțepătură, virusul determină apariția febrei dengue, o afecțiune cu simptome asemănătoare gripei, dar care nu dispune la momentul actual de un tratament curativ. Deși rata mortalității este scăzută sub 1%, în cazul pacienților care beneficiază de asistență medicală, febra dengue reprezintă o amenințare globală, din cauza incidenței crescute din ultimele decenii. Anual sunt raportate între 284 și 528 milioane de infecții cu virusul dengue, în aproximativ 25% dintre cazuri infecția manifestându-se clinic. (9)

Virusul hepatitic B

Extrem de contagios, transmis prin contactul cu fluidele unei persoane infectate, virusul provoacă o infecție acută care poate să devină cronică și care ar putea pune în pericol sănătatea. Virusul hepatitei B este unul dintre cele mai cunoscute și mai comune din istorie, dar și unul dintre puținele virusuri extrem de răspândite în țările dezvoltate sau care se află în curs de dezvoltare. Conform estimărilor, aproximativ 257 de milioane de persoane trăiesc cu virusul hepatitic B, anual fiind raportate aproximativ 800.000 de decese din cauza bolii și a complicațiilor sale. (10)

Plasmodium falciparum

Responsabil pentru majoritatea îmbolnăvirilor cu malarie, parazitul este răspândit de către țânțarii din genul anopheles. Deși eradicat aproape în totalitate pe teritoriul european, acolo unde anual sunt raportate maximul 10.000 de cazuri, parazitul continuă să se răspândească la scară largă, cele mai multe cazuri fiind raportate pe continentul african. Conform raportului OMS, la nivel global există peste 200 de milioane de noi cazuri de malarie, dar și aproximativ 435.000 de decese, în fiecare an. Malaria reprezintă o cauză principală a deceselor premature în Africa, 63% din totalul persoanelor care își pierd viața din cauza bolii fiind copii cu vârsta sub 5 ani. (1) (11) (12)

Campylobacter

Cauză comună a diarei, campilobacterioza, așa cum este denumită infecția provocată de bacteriile campylobacter, este asociată cu consumul de carne crudă, de lactate nepasteurizate sau de apă contaminată. Bacteria provoacă un număr mare de îmbolnăviri, în special pe timpul verii și la copii mici sau la sugari. (13)

Salmonella

Bacteriile patogene salmonella sunt cauza cea mai frecventă a toxiinfecțiilor alimentare și a diarei. Infecția cu salmonella apare atunci când sunt consumate alimente contaminate, în majoritatea cazurilor transmisia fiind realizată pe cale alimentară. Ouăle, carnea, lactatele, condimentele, fructele și legumele sunt principalele surse de contaminare. Salmoneloza, așa cum este denumită infecția cu bacteriile salmonella, nu este o afecțiune severă, însă poate pune în pericol viața persoanelor cu un sistem imunitar slăbit. Salmonella typhi, unul dintre tipuri de bacterii din genul salmonella, este agentul patogen al febrei tifoide, o afecțiune de natură infecțioasă extrem de frecventă la nivel global. Anual, în jur de 21,5 milioane de persoane contractează bacteria salmonella typhi. (13) (14) (15)

E. coli

Prezente în intestine, majoritatea bacteriilor E. coli sunt inofensive. Cu toate acestea, anumite subtipuri ale bacteriei ar putea provoca diareea sângeroase sau chiar insuficiență renală. Infectarea cu bacteria E. coli se poate face prin consumul de apă contaminată sau de alimente contaminate, prin contactul direct cu o persoană infectată cu ori prin contactul cu animale infectate. Sindromul hemolitic uremic este una dintre complicațiile severe și rare asociate cu infecția cu E. coli. (13) (16)

Klebsiella pneumoniae

Membru al familiei de bacterii enterobacteriaceae (la fel ca E. coli, salmonella, shigella sau yersinia), klebsiella pneumoniae a fost descris inițial ca agent al pneumoniei Friedländer. Klebsiella pneumoniae este unul dintre cei mai frecvenți agenți patogeni contractați în unitățile intraspitalicești, între 3% și 8% dintre infecțiile nosocomiale înregistrate în Statele Unite fiind cauzate de K. pneumoniae. (17) (18)

Stafilococul auriu

Bacteriile din genul Stafilococ pot să supraviețuiască pe suprafețe umede, la temperaturi cuprinse între 18 și 40 de grade Celsius. Acestea pot fi prezente pe suprafața pielii, dar și pe membranele mucoase. Bacteriile din genul stafilococ sunt prezente la aproximati 20% dintre persoanele sănătoase. Pielea își îndeplinește rolul de protecție al organismului inclusiv în fața stafilococului auriu, astfel că, pentru a se putea produce contaminarea directă, este nevoie ca bacteria să pătrundă în fluxul sanguin sau în țesuturile interne. Acest lucru se produce adesea atunci când suprafața pielii este lezată. Bacteriile se răspândesc ușor, acest lucru fiind confirmat de incidența crescută a infecțiilor cutanate datorate stafilococului auriu (foliculita, abcese, furunculoză). (20)

Streptococul

Infecțiile provocate de streptococi pot afecta diverse părți ale corpului, severitatea simptomelor fiind diferită, în funcție de grupul din care face parte bacteria contractată. Streptococii din grupul A pot provoca infecții la nivelul amigdalelor, impetigo sau fascită necrozantă, în timp ce streptococii din grupul B ar putea provoca pneumonie, infecții sanguine, infecții ale pielii sau infecții ale tractului urinar. (21)

Candida albicans

Parte din flora vaginală, candida albicans este o specie de fungi care poate să provoace infecții la nivelul vaginului sau al cavității bucale. Acest lucru este posibil atuni când are loc o înmulțire exagerată a acestor fungi. Cel mai adesea, cauza este un dezechilibru hormonal, tratamentul cu antibiotice sau stresul. Tratamentul candidozei constă în administrarea de medicamente antifungice pe o perioadă de 7-14 zile. Conform unui studiu, efectuat de către specialiști din cadrul departamentelor de patologie, microbiologie și obstretică din cadrul Colegiului Medical STG din India, prevalența candidozei este de 4,2% la femeile din mediul rural și de puțin peste 0,5% la femeile din mediul urban. (22) (27)

Virusul influenza

Provoacă gripa sezonieră, una dintre cele mai frecvente afecțiuni cu care se poate confrunta omul. Deși nu este o afecțiune cu o frecvență la fel de mare ca a răcelii comune, datorită faptului că poate fi cauzată de un singur tip de virus, este inclusă, în detrimentul răcelii comune, în topul celor mai frecvente boli. Virusul gripei este, de asemenea, unul dintre cei mai frecvenți microbi. (26)

Aspergillus

Considerată una dintre cele mai răspândite specii de fungi, aspergillus nu reprezintă o amenințare pentru persoanele cu un sistem imunitar sănătos, dar poate determina apariția unor infecții severe la persoanele imunodeprimate. Fungii care aparțin genului aspergillus se pot transmite pe cale aeriană, iar cei mai predispuși să prezinte simptome în urma inhalării fungilor sunt pacienții diagnosticați cu leucemie, tumori maligne, SIDA, tuberculoză, mucoviscidoză, cât și cei aflați sub tratament imunosupresor. Aspergiloza bronhopulmonară alergică, aspergiloza pulmonară cronică și aspergiloza invazivă sunt cele mai severe afecțiuni care se pot dezvolta în urma intrării în contact cu aspergillus. Pentru tratarea formelor alergice de aspergiloză se administrează corticosteroizii și medicamente antifungice. În cazuri severe de infectare poate fi necesară efectuarea unei intervenții chirurgicale. (23)

Dermatofiți antropofili

Anumite specii de fungi, precum trichophyton, microsporum si epidermophyton pot provoca infectarea stratului superior al pielii la om, infecția provocată purtând denumirea de dermatofitoză. Fungii pot invada țesuturile keratinizate, determinând apariția unor infecții superificiale care implică unghiile, părul sau pielea. Dermatofitoza adesea nu provoacă complicații, diagnosticul și mai apoi tratamentul fiind ușor de realizat. Cu toate acestea, dermatofitoza reprezintă o problemă de sănătate globală, din cauza faptului că este cea mai frecventă tulburare a unghiilor la adulți. Transmiterea dermatofitozei se poate face în urma unui contact direct cu pielea unei persoane infectate, cu obiectele utilizate de către aceasta sau prin atingerea unui animal infectat. Mai rar, dermatofitoza se transmite prin contactul cu solul infectat. (24) (28)