Când trebuie să ne testăm vitamina D?

Autor: Dr. Ivașcu Adriana, Medic Rezident Reumatologie

Vitamina D numită și calciferol este o vitamină liposolubilă esențială pentru buna funcționare a organismului. Este cunoscută sub două forme, respectiv colecalciferol (vitamina D3) care este sintetizată la nivelul tegumentului sub acțiunea radiațiilor solare (UVB), dar poate fi obținută și din alimentele de origine animală și cea de-a doua formă, ergocalciferol (vitamina D2) care își are originea în alimentația de origine vegetală. [1]

Dintre toate, sursa principală de vitamină D este soarele, motiv pentru care se mai numește și vitamina soarelui. Se consideră că 15-20 de minute sunt suficiente pentru obținerea dozei optime de vitamină D la persoanele albe și de aproximativ 40 de minute la persoanele cu ten închis la culoare. În ceea ce privește sursele alimentare acestea sunt puține și de cele mai multe ori nu sunt consumate în mod regulat, plus că pot avea și un conținut foarte mic de vitamină D. Acestea sunt reprezentate în special de pește gras (somon, ton, păstrăv, macrou), fructe de mare, ciuperci, gălbenuș de ou, ficat de vită sau alimente îmbogățite artificial (cereale, lapte, margarină, etc). În completarea celor două surse care dese ori pot fi insuficiente, suplimentele alimentare pot asigura un aport zilnic imortant și esențial. [3]

Recomandarile pentru dozarea zilnică a vitaminei D pot să difere de la o țară la alta, dar toate aproximează ca sugarii până la vârsta de 1 an să primească zilnic 400 UI, copii până la 18 ani 600 UI, iar adulții între 800 și 1000 UI. [2]

Rolul principal al vitaminei D este acela de a favoriza absorbția calciului, dar și a fosforului la nivelul tubului digestiv, ulterior fiind necesare pentru o mineralizare corespunzătoare a oaselor. În plus, participă la buna funcționare a țesutului muscular, endocrin, nervos, cât și a sistemului imunitar. [1]

Deficitul de vitamină D este estimat la peste 2 miliarde de oameni din toată lumea, prevalența crescând cu 40% vara și 70% iarna. S-a observat că aportul redus de vitamină D este prezent mai ales la persoanele vegetariene și cele cu intoleranță la lactoză. deficitul poate să apară atunci când aportul de vitamină D este scăzut pe perioade mai lungi de timp, cel mai probabil prin expunere insuficientă la soare. De asemenea, acesta poate să apară și în cazul unor afecțiuni renale cu imposibilitatea activării vitaminei D, aceasta fiind metabolizată nu doar la nivel hepatic, cât și la nivel renal sau în cazul în care absorbția digestivă este compromisă, de exemplu în bolile inflamatorii intestinale. [2]

La copii deficitul sever se manifestă prin rahitism, clinic manifestat prin deformări osoase cu alterarea creșterii și dezvoltării scheletale, iar la adult prin osteomalacie cu scăderea gradului de mineralizare osoasă ce vor determina dureri și fracturi osoase și favorizează apariția osteoporozei. În plus, tot în contextul deficitului vitaminic pacientul poate acuza stări de oboseală și depresive, fără a cunoaște cauza acestor manifestări. [1]

Screeningul pentru deficitul de vitamină D nu este recomandat și nu se efectuează de rutină, motivul fiind acela că nu există studii care să fi examinat îmbunătățirea stării de sănătate în urma acestor testări. Cu toate acestea, există anumite grupuri de pacienți cu risc crescut și justificat de deficit al vitaminei D la care se poate indica dozarea vitaminei D. Atunci când ne testăm, trebuie să știm că principalul indicator al nivelelor serice de vitamină D este 25 (OH) D. Când acesta prezintă valori sub 30nmol/L sugerează un deficit, între 30-50 nivelul de vitamină este insuficient, iar peste 50 se consideră în general un nivel adecvat, dar se preferă totuși depășirea valorii de 75 pentru efect maxim. [2]

Când ne testăm vitamina D?

expunere foarte redusă la soare, timp îndelungat ceea ce va scădea producerea de vitamină D la nivel tegumentar. Acest lucru se întâmplă de obicei la persoanele fotosensibile sau cu diverse afecțiuni dermatologice care au indicație medicală de a evita expunerea la soare. Așadar se exclude din start principala sursă de vitamină D, care asigura aproximativ 90% din aportul zilnic necesar, iar inevitabil vor apărea consecințe, mai ales în condițiile unor afecțiuni cronice sau.
afecțiuni ale sistemului osos cum ar fi: osteoporoza, boala Paget, osteomalacia, rahitismul, fracturile de fragilitate. În aceste cazuri problema poate începe de la deficitul de vitamină D care va aduce de la sine scăderea absorbției de calciu necesar pentru buna funcționare a metabolismului osos, iar testarea va ajuta ulterior la managementul terapiei recomandate.
consum cronic de medicamente: glucocorticoizi, ketoconazol, antiretrovirale, antiepileptice. Acestea care pot influența metabolismul vitaminei D, mai ales dacă au fost administrate pe perioade lungi, favorizând apariția anumitor afecțiuni precum osteoporoza. [2][4]
maldigestie și malabsorbție în adrul unor boli inflamatorii intestinale, boli autoimune, fibroză chistică sau intervenții chirurgicale la nivel digestiv
obezitatea. În studii s-a constat că supraponderalitatea și obezitatea pot fi corelate cu nivele mai scăzute de vitamina D, dar nu s-a ajuns la o concluzie legată de posibila implicare a deficitului de vitamină D la pacienții cu obezitate. [2]
tulburări de metabolism fosfo-calcic: hipocalcemie, hipercalcemie, hipercalciurie, hipofosfatemie, hiperfosfatemie, fosfaturie, hiperfosfaturie, hipofosfaturie
afecțiuni endocrine: tiroidită autoimună, hipotiroidism, hipertiroidism, hipoparatiroidism, hiperparatiroidism, deficit de hormoni de creștere, anorexia nervoasă, poliendocrinopatii autoimune
alergii: astm, dermatită atopică. Este cunoscut faptul că vitamina D ajută contra infecțiilor virale respiratorii ce stau la baza crizelor de astm. De asemenea, în ceea ce privește dermatita atopică pare că suplimentarea cu vitamină D ameliorează simptomatologia tegumentară. Așadar, se pare că deficitul de vitamină D poate fi implicată în patogenia unor astfel de boli.
boli autoimune: boli de colagen, artrită reumatoidă, diabet zahart de tip I
tulburări metabolice: diabet zaharat de tip II, insulinorezistență, sindrom metabolic. Explicația poate veni de la faptul că vitamina D a fost implicată în metabolismul glucozei și stimularea producerii de insulină [2]
neolpazii. Nu este dovedită prevenția apariției cancerului la persoanele care consumă suplimente de vitamină D, dar nivelele serice adecvate de vitamină D ar putea reduce rata de deces la pacienții cu cancer. [2]
afecțiuni cardio-vasculare: boală cardiacă ischemică, hipertensiune arterială. Deficitul de vitamină D poate fi unul dintre riscurile cardio-vasculare prin implicarea fiziologică a vitaminei în reglarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Valori scăzute de vitamină D au fost asociate cu afectare la nivel vascular, inclusiv rigiditate vasculară și hiperlipidemie cu creșterea riscului de boală cardiacă ischemică. [2]
afecțiuni renale si hepatice cronice: insuficiență renală, status posttransplant, nefrocalcinoză, insuficiența hepatică, colestază. Aceste afecțiuni pot fi legate de faptul că vitamina D este metabolizată atât la nivel hepatic, cât și la nivel renal. [1]

În concluzie, deficitul de vitamină D este foarte des întânit și poate fi asociat cu diverse patologii, dar cu toate acestea nu se efectuează screening, vitamina D dozându-se doar la indicația medicului în anumite circumstanțe sugestive pentru un posibil deficit.

Data actualizare: 27-07-2022 | creare: 27-07-2022 | Vizite: 389

Bibliografie

1. Ghid pentru evaluarea statusului vitaminei D la adult, Link: https://www.ms.ro/wp-content/uploads/2019/07/Anexa2-Ghid-pentru-evaluarea-statusului-vitaminei-D-la-adulti-1-1.pdf
2. Vitamin D, Link:https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/
3. Practical guidelines for the supplementation of vitamin D and the treatment of deficits in Central Europe - recommended vitamin D intakes in the general population and groups at risk of vitamin D deficiency, Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24002961/
4. The Effect of Antiretrovirals on Vitamin D, Link:https://academic.oup.com/cid/article/52/3/406/308373

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Tipuri de scaun - cum recunoști diareea și constipația (scala formei scaunului Bristol, BSFS)

Scaunul unei persoane depinde de mai mulți factori de la alimentație la starea de sănătate și ce cantitate de ...

Dieta prediabet

Prediabetul este o afecțiune marcată de un nivel anormal de ridicat al zahărului din sânge (glucoză), cel mai ...

Cum ne protejăm de cancerul de piele?

Deși incidența cancerului de piele este în creștere, experții consideră că multe dintre cazuri ar putea fi p...

Prevenirea și tratamentul durerilor articulare
Excesul de minerale prin alimentație sau suplimente
Cum ne afectează căldura sănătatea
Alunițe pe cap

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Vitamina D ar putea influența succesul fertilizării in vitro

Vitamina D este esențială pentru reproducerea la animale, însă rolul ei în fertilitatea umană a fost insufici...

Suplimentele de vitamina D ar putea fi ineficiente și chiar dăunătoare, conform studiilor

Numeroase persoane apelează la suplimentele de vitamina D la recomandarea medicului sau nu, în special persoanele...

Suplimentarea cu vitamina D este necesară la copiii alăptați la sân

Conform unui studiu recent publicat în American Journal of Public Health, copiii care sunt alăptați la sân dup�...

Suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce procentul de masă grasă la copiii mici

Deficiența de vitamina D în sarcină poate crește riscul de scleroză multiplă la copii

Deficitul de vitamină D în sarcină și dificultățile de învățare la copii

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum