Test de sânge care poate face tratamentele pentru cancer mai sigure și mai eficiente

Un studiu recent realizat de cercetători de la RMIT University și Doherty Institute din Australia a dezvoltat un test de sânge inovator care ar putea optimiza tratamentele împotriva cancerului, făcându-le mai eficiente și reducând efectele adverse. Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa revistă ACS Nano și reprezintă un pas important în personalizarea terapiilor pentru pacienții cu leucemie, un tip de cancer al sângelui.

Importanța și scopul cercetării

Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate, afectând o persoană din două până la vârsta de 85 de ani în Australia. Deși terapiile pe bază de nanomedicamente s-au dovedit promițătoare, nu toate persoanele răspund în mod similar la aceste tratamente. Studiul actual a vizat:

• înțelegerea modului în care nanomedicamentele interacționează cu sistemul imunitar;
• identificarea celor mai eficiente terapii pentru pacienți individuali;
• reducerea efectelor secundare prin personalizarea tratamentului.

Ce sunt nanomedicamentele?

Nanomedicamentele conțin particule minuscule, mult mai mici decât celulele, care sunt programate să livreze medicamente direct la celulele canceroase pentru a proteja țesuturile sănătoase. Exemple aprobate pentru utilizare clinică includ:

• Doxil (folosit în cancerul ovarian și mielom multiplu)
• Onpattro (patisiran)
• Vyxeos

Aceste terapii avansate oferă speranță pentru tratarea cancerelor greu de gestionat, însă eficiența lor variază în funcție de profilul imunologic al pacienților.

Metodologia studiului

Cercetătorii au testat trei formulări diferite de nanomedicamente pe 15 pacienți cu leucemie, utilizând mostre de sânge. Pașii principali au fost:

• adăugarea nanomedicamentelor în probele de sânge;
• incubarea acestora la 37 de grade Celsius timp de o oră;
• evaluarea eficienței tratamentelor în țintirea celulelor canceroase și evitarea afectării celulelor sănătoase.

Studiul a inclus testarea unui medicament comercial (Doxil) și a unei formulări proprii dezvoltate de echipa de cercetători.

Rezultatele studiului

Cercetătorii au descoperit că diferențele individuale în răspunsul imun afectează semnificativ eficiența nanomedicamentelor:

• Persoanele cu niveluri ridicate de anticorpi anti-PEG au avut un răspuns mai slab la tratamentele bazate pe nanomedicamente. Acești anticorpi, produși de sistemul imunitar, elimină mai rapid medicamentele din circulație.
• Nanomedicamentele au devenit mai toxice pentru celulele sănătoase, în special cele implicate în răspunsul imun.

Un exemplu notabil este Doxil, un nanomedicament utilizat în tratamentul cancerului ovarian și al mielomului multiplu. Cercetătorii au observat că eficiența acestuia a fost compromisă la pacienții cu niveluri ridicate de anticorpi anti-PEG.

Totuși, Doxil a rămas cea mai bună opțiune pentru unii dintre participanți în comparație cu alte nanomedicamente testate.

Nanomedicamentul optim

Cercetătorii au identificat că nanoparticulele pure de PEG, dezvoltate în cadrul studiului, au fost cele mai eficiente în țintirea celulelor leucemice și au prezentat toxicitate minimă pentru celulele sănătoase.

Implicații și pașii următori

Studiul deschide noi direcții pentru dezvoltarea nanomedicamentelor de generație următoare și îmbunătățirea tratamentelor personalizate. Cercetătorii propun implementarea unor teste de sânge simple pentru:

• selectarea tratamentelor optime în funcție de profilul imunologic al pacienților;
• optimizarea terapiei nu doar pentru leucemie, ci și pentru cancere solide, precum cancerul mamar și cancerul ovarian.

Profesorul Constantine Tam a subliniat importanța acestui progres:

„Înțelegerea variațiilor individuale ale răspunsului imun ar putea conduce la tratamente mai sigure și mai eficiente, adaptate profilului fiecărui pacient.”

Concluzii

Testul dezvoltat de echipa de la RMIT University și Doherty Institute reprezintă un progres semnificativ în personalizarea tratamentului cancerului. Cu ajutorul unor simple teste de sânge, medicii ar putea selecta nanomedicamentele cele mai eficiente, minimizând efectele secundare și îmbunătățind prognosticul pacienților.