Tendința spre singurătate – moștenită genetic?

Singurătatea este un factor de risc pentru sănătate (mentală și fizică), fiind asociată cu un risc de moarte prematură.

Pentru a o înțelege mai bine și a vedea care sunt categoriile la risc, o echipă de cercetători de la University of California San Diego School of Medicine a realizat un studiu privind singurătatea ca trăsătură genetică, nu ca o stare temporară.

Studii anterioare au mai vizat moștenirea genetică a singurătății, pe copii, adulți și gemeni, sugerând că singurătatea este determinată de gene în proporție de 37-55% și că genele legate de neurotransmițători precum dopamina și serotonina ar fi implicate în mecanismul singurătății. Însă aceste studii au fost realizate pe eșantioane mici.

În schimb, autorii cercetării de față au analizat informațiile genetice și despre sănătate a 10 760 de persoane cu vârsta de minimum 50 de ani. Aceste date au provenit de la un studiu longitudinal amplu privind sănătatea, pensionarea și îmbătrânirea, finanțat de National Institute on Aging at the National Institutes of Health. Trei dintre întrebări vizau și singurătatea:

• Cât de des simțiți că vă lipsește compania?
• Cât de des vă simțiți lăsat pe dinafară?
• Cât de des vă simțiți izolat de ceilalți?

Pe lângă acestea, s-au avut în vedere informațiile privind genul, vârsta și statutul marital.

Autorii au observat că singurătatea (văzută ca tendința unei persoane de a se simți singură pe parcursul vieții) este determinată genetic într-o mai mică măsură decât au estimat studiile anterioare, doar 14-27% comparativ cu 37-55%. Diferența ar putea fi explicată de metoda folosită în cercetarea de față, care captează doar variațiile genetice comune, nu și cele rare.

Printre concluziile studiului este inclus și faptul că în timp ce sentimentul de singurătate este parțial moștenit genetic, mediul joacă un rol mult mai important, iar riscul de singurătate este asociat cu simptome nevrotice și depresive.

Autorii consideră că la fel cum durerea fizică este un semnal din partea organismului privind potențiale afecțiuni, care ne motivează să ne îngrijim corpul, și singurătatea (stimulată de discrepanța dintre preferințele individului și relațiile lui sociale) face parte din sistemul biologic de avertizare care ne semnalează posibilele pericolele din punct de vedere social.

Cercetătorii lucrează acum la identificarea unui predictor genetic pentru singurătate.

Sursa: Medical Xpress