Te gândești excesiv la evenimentele stresante din trecut? Află cum te poate afecta comportamentul un deceniu mai târziu

Persoanele la care răspunsul emoțional la stresul negativ persistă și în următoarea de zi de la expunerea la factorii stresori sunt mult mai predispuse să prezinte probleme de sănătate în decursul timpului, comparativ cu persoanele care sunt capabile să se detașeze relativ mai repede de la expunerea inițială.

Atunci când se face referire la stres, oamenii în general se raportează la evenimentele traumatizante din viață, cu un impact dramatic asupra individului, cum ar fi decesul unei persoane apropiate, divorțul, pierderea locului de muncă, etc.

Autorii cercetării au arătat cum emoțiile negative pot persista chiar și după expunerea la stresorii zilnici minori –  o pană de cauciuc, o notă mică, o discuție în contradictoriu - și pot avea implicații majore privind starea de sănătate viitoare. Dintre acestea, ruminația și tendința indivizilor de a retrăi mental anumite evenimente din trecut, prelungesc răspunsul emoțional negativ la stres, cu repercusiuni la distanță asupra sănătății.

Anxietatea și stresul cronic pot crește riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice
Pentru a analiza relația dintre expunerea la stresori, persistența răspunsului și impactul asupra stării de sănătate și de bine, autorii au administrat participanților la studiu un jurnal al emoțiilor negative timp de 8 zile, în care aceștea să consemneze cât timp în decursul a 24 de ore au experimentat emoții precum singurătatea, teama, iritabilitatea, furia și factorii stresori care au condus la aceste reacții.

În cea de a doua parte a studiului care a avut loc la începutul studiului și după 10 ani, participanții au fost rugați să completeze un chestionar prin care să poată fi evaluată starea de sănătate în funcție de prezența sau absența afecțiunilor cronice, respectiv a limitărilor funcționale – de la abilitatea de a căra plasa de cumpărături, a merge distanță de câteva blocuri, a urca scările și până la capacitatea de a se îmbrăca și a se îngriji zi de zi.

Punctual, analiza a relevat că persistența răspunsului negativ emoțional la stres a doua zi post-expunere a fost asociată cu un număr mult mai mare de probleme de sănătate, inclusiv patologii cronice, dizabilități funcționale și limitarea capacității de a realiza activitățile esențiale de zi cu zi precum îmbrăcatul și îmbăiatul.

Comparativ cu momentul înrolării în studiu, după 10 ani s-au observat următoarele:

• 21% vs 17% au raportant absența bolilor cronice
• 20% vs 15% au raportat prezența unei boli cronice
• 20% vs 18% au declarat prezența a 2 boli cronice
• 14% vs 12% au raportat prezența a 3 boli cronice
• 25% vs 38% au declarat prezența a 4 sau mai multe boli cronice.

S-a observat că persoanele care au experimentat cel mai mare număr de stresori (în medie 5) au fost persoanele tinere, cu un nivel crescut de educație, predominant de sex feminin.

Stresul prelungit al mamei în sarcină și efectele asupra copilului 
Cercetarea de față subliniază că expunerea la stres ca factor de risc pentru sănătate este mult amplificată de modul în care persoana se recuperează după expunerea la stresor. Astfel, gestionarea stresului, detașarea față de evenimentele neplăcute cât mai repede sunt esențiale. Banalul sfat transformat în acțiune „treci peste!” sau „let it go!” în engleză, ar putea să fie salvator un deceniu mai târziu!

Cum gestionăm stresul? 
Cu alte cuvinte, trebuie modificat și modul în care indivizii se raportează la stres, nu doar limitarea expunerii la stresul cotidian pentru o mai bună stare de sănătate.

Stresul social produce modificări inclusiv la nivelul microflorei intestinale 
Studiul a fost publicat în jurnalul științific Psychological Science.

Surse: Science Daily
Assciation for Psychological Science