Sedentarismul excesiv este legat de un risc mai mare de boli de inimă, chiar și pentru persoanele care fac sport regulat

Activitatea fizică insuficientă este un factor de risc cunoscut pentru bolile cardiovasculare. Ghidurile actuale recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată până la viguroasă pentru a promova sănătatea inimii. Cu toate acestea, aceste ghiduri nu oferă îndrumări specifice privind comportamentul sedentar, care ocupă o parte mult mai mare din timpul zilnic al oamenilor.
Un studiu recent publicat în revista Journal of the American College of Cardiology (JACC) și prezentat la Sesiunile Științifice ale Asociației Americane a Inimii din 2024 a evidențiat riscurile asociate cu comportamentul sedentar prelungit. Cercetătorii au descoperit că petrecerea a peste 10,5 ore pe zi în poziții sedentare, cum ar fi statul pe scaun, întinsul sau relaxarea, crește semnificativ riscul de insuficiență cardiacă și deces cardiovascular, chiar și la persoanele care îndeplinesc recomandările de activitate fizică.

Studiul a analizat date de la 89.530 de participanți din baza de date UK Biobank, cu o vârstă medie de 62 de ani, dintre care 56,4% erau femei. Participanții au purtat un accelerometru triaxial la încheietura mâinii timp de șapte zile, care a înregistrat nivelurile de activitate și sedentarism. Timpul mediu petrecut în poziții sedentare a fost de 9,4 ore pe zi.

Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de opt ani, cercetătorii au monitorizat apariția fibrilației atriale (FA), insuficienței cardiace (IC), infarctului miocardic (IM) și mortalității cardiovasculare (MC). Rezultatele au arătat că:

• 3.638 de indivizi (4,9%) au dezvoltat FA.
• 1.854 (2,1%) au dezvoltat IC.
• 1.610 (1,84%) au suferit un IM.
• 846 (0,94%) au murit din cauze cardiovasculare.

Principalele descoperiri

• Risc variabil în funcție de timp: Pentru FA și IM, riscul a crescut constant odată cu creșterea timpului sedentar, fără schimbări majore. În cazul IC și MC, riscul a rămas relativ scăzut până când timpul sedentar a depășit aproximativ 10,6 ore pe zi, moment în care a crescut semnificativ. Aceasta indică un efect de „prag” pentru aceste afecțiuni.
• Impactul activității fizice: Chiar și la participanții care au îndeplinit recomandările de activitate fizică, timpul sedentar prelungit a rămas un factor de risc important pentru IC și MC. Aceasta sugerează că activitatea fizică nu compensează complet efectele negative ale comportamentului sedentar excesiv.
• Reducerea timpului sedentar: Înlocuirea a doar 30 de minute de stat excesiv pe scaun cu orice tip de activitate fizică poate reduce riscurile pentru sănătatea inimii. Activitatea fizică moderată până la viguroasă a redus riscul de IC cu 15% și mortalitatea cardiovasculară cu 10%, în timp ce activitatea ușoară a scăzut riscul de IC cu 6% și mortalitatea cardiovasculară cu 9%.

Implicații pentru sănătatea publică

Studiul subliniază necesitatea ca ghidurile viitoare și eforturile de sănătate publică să accentueze importanța reducerii timpului sedentar. Stabilirea unui obiectiv realist, cum ar fi evitarea petrecerii a mai mult de 10,6 ore pe zi în poziții sedentare, poate fi un pas esențial pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.

Limitările studiului

• Lipsa detaliilor contextuale: Studiul nu a putut determina unde sau de ce oamenii stăteau sau se întindeau pentru perioade prelungite, cum ar fi la locul de muncă, ceea ce ar putea avea impacturi diferite asupra riscurilor cardiovasculare.
• Precizia accelerometrelor: Accelerometrele purtate la încheietura mâinii pot clasifica greșit timpul petrecut în picioare ca fiind sedentar, ceea ce poate afecta acuratețea datelor.
• Perioada de monitorizare: O perioadă de monitorizare mai lungă ar putea oferi date mai precise despre obiceiurile și tiparele de activitate.
• Posibilitatea factorilor de confuzie: Rezultatele pot fi influențate de factori suplimentari necontrolați, cum ar fi biasul de selecție sau diferențele dintre datele colectate de accelerometrele purtate la încheietura mâinii față de cele purtate la coapsă.

Concluzii

Studiul evidențiază importanța reducerii timpului petrecut în poziții sedentare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și a decesului asociat. Chiar și pentru persoanele care sunt active fizic, limitarea perioadelor prelungite de inactivitate este esențială pentru menținerea sănătății inimii. Implementarea unor schimbări simple, cum ar fi pauze active în timpul zilei sau înlocuirea timpului petrecut stând cu activități ușoare, poate avea un impact semnificativ asupra reducerii riscurilor cardiovasculare.

Recomandări practice

• Integrarea mișcării în rutina zilnică: Încurajarea pauzelor frecvente de la statul pe scaun, chiar și pentru câteva minute de mișcare ușoară.
• Conștientizarea timpului sedentar: Monitorizarea și reducerea timpului total petrecut în poziții sedentare, cu un obiectiv de a nu depăși 10,6 ore pe zi.
• Promovarea activității fizice: Continuarea respectării recomandărilor de activitate fizică și recunoașterea faptului că aceasta trebuie combinată cu reducerea sedentarismului pentru beneficii optime.

Perspective viitoare

Cercetările viitoare ar putea explora modalități mai eficiente de a măsura și clasifica comportamentul sedentar, precum și intervenții specifice pentru a ajuta oamenii să reducă timpul petrecut în inactivitate. De asemenea, este importantă investigarea impactului contextului în care are loc sedentarismul, cum ar fi la locul de muncă versus acasă, și modul în care acesta influențează riscurile pentru sănătate.

sursa: News Medical