Statinele

Statinele sunt o clasă de medicamente prescrise adesea pentru a reduce nivelul colesterolului „rău” (LDL-colesterolul) din sânge, cu scopul de a preveni un infarct miocardic sau un atac vascular cerebral. (1)

Cum funcționează statinele

Statinele inhibă enzima HMG-CoA reductaza (hidroximetilglutaril CoA reductaza) de la nivel hepatic, enzimă implicată în sinteza colesterolului. Prin reducerea sintezei hepatice de colesterol crește preluarea hepatică a LDL-colesterolului din sânge, cât și a trigliceridelor, statinele având efectul de a reduce lipoproteinele ce conțin apo B100. (3, 4)

Pe lângă efectul hipolipemiant, statinele mai au efecte cardioprotectoare, denumite efecte pleiotrope:

• Stabilizarea plăcii de aterom: statinele mențin integritatea capacului fibros al plăcii de ateroscleroză și inhibă proliferarea macrofagelor;
• Efecte anti-inflamatorii prin reducerea nivelului de citokine proinflamatorii (TNF alfa, IL6, IL8) și a proteinei C reactive;
• Îmbunătățesc funcția endotelială: cresc activitatea unor substanțe cu efect vasodilatator, astfel crește fluxul sangvin la nivel miocardic;
• Scad riscul de tromboză prin scăderea activității trombocitelor și reduc sinteza de tromboxan A2. (3, 4)

De ce e important să ne menținem nivelul colesterolului la parametrii normali

LDL colesterolul, cunoscut cu numele de colesterol „rău”, atunci când este în exces se depune la nivelul vaselor de sânge, cu formarea unor plăci aterosclerotice ce îngustează vasul de sânge și limitează trecerea sângelui, cu apariția infarctului miocardic sau a atacului vascular cerebral. (2)

HDL colesterolul, numit și colesterol „bun”, are rolul de a „curăța” sângele de colesterolul în exces și de a-l transporta la ficat, urmând ca de aici să fie eliminat din organism. (2)

Indicații

Statinele au un rol ajutător dietei și exercițiului fizic în reducerea colesterolului total, a LDL-colesterolului, a trigliceridelor și în creșterea HDL-colesterolului. Ca urmare a acestor efecte a statinelor, acestea sunt prescrise pentru prevenția primară sau secundară a bolii cardiovasculare aterosclerotice și a consecințelor acesteia (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral). (3)

Indicațiile aprobate de FDA a statinelor sunt:

• Ateroscleroză;
• Hiperlipidemie și dislipidemie mixtă;
• Disbetalipoproteinemie primară;
• Hipertrigliceridemie;
• Prevenția primară și secundară a boli cardiovasculare aterosclerotice;
• La pacienții pediatrici cu hipercolesterolemie familială;
• La pacienții adulți cu hipercolesterolemie familială homozigotă. (3)

Prevenția primară se face pacienților ce nu au boală cardiovasculară semnificativă clinic, dar sunt la risc să o dezvolte, în această categorie intră pacienții cu diabet zaharat, sindrom metabolic, boală cronică renală, fumătorii, în funcție de valorile LDL-colesterolului și de modul de control al acestuia prin schimbarea stilului de viață. (4, 5)

Prevenția secundară se aplică celor ce au în antecedente o afecțiune cardiovasculară, precum infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic, boală arterială periferică simptomatică, hipertensiune arterială, cu scopul de preveni un alt episod. (4)

Tipuri de statine

În funcție de solubilitate, acestea pot fi:

• Lipofile: simvastatina, lovastatina, atorvastatina;
• Hidrofile: pravastatina, fluvastatina, rosuvastatina. (1, 4)

În funcție de gradul de reducere al LDL-colesterolului, statinele se clasifică în:

• Statine de intensitate mare (scăderea LDL colesterolului mai mult de 50%): rosuvastatin 20 mg, rosuvastatin 40 mg, atorvastatin 40 mg, atorvastatin 80 mg;
• Statine de intensitate moderată (scăderea LDL-colesterolului între 30% și 49%): atorvastatin 10 mg, atorvastatin 20 mg, pravastatin 40 mg, pravastatin 80 mg, lovastatin 40 mg, lovastatin 80 mg, fluvastatin 80 mg, fluvastatin 40 mg BID, pitavastatin 1–4 mg;
• Statine de intensitate scăzută (scăderea LDL colesterolului mai puțin de 30%): simvastatin 10 mg, pravastatin 20 mg, pravastatin 10 mg, lovastatin 20 mg, fluvastatin 20 mg, fluvastatin 40 mg. (3)

Efectele adverse ale statinelor

Majoritatea pacienților ce iau statine le tolerează foarte bine, însă la unii pot să apară și reacții adverse, dintre care, cele mai frecvente sunt:

• Cefalee;
• Modificări ale somnului;
• Erupție cutanată;
• Durere sau slăbiciune musculară;
• Somnolență;
• Amețeală;
• Crampe sau dureri abdominale;
• Meteorism abdominal;
• Diaree;
• Constipație;
• Eczemă;
• Scăderea nivelului de trombocite. (4, 6)

Reacții mai puțin frecvente:

• Greață;
• Căderea părului;
• Senzații de înțepături, furnicături, amorțeală la nivelul pielii;
• Inflamația pancreasului;
• Disfuncție erectilă, reducerea libidoului;
• Pierderi de memorie;
• Confuzie mentală;
• Neuropatie;
• Creșterea glicemiei;
• Disfuncție hepatică;
• Disfuncție renală. (4, 6)

Reacții adverse rare, însă grave, pot să apară la nivelul țesutului muscular și să constea din:

• Miozită - inflamația mușchilor, manifestată prin sensibilitate musculară, dureri și slăbiciune; se poate pune în evidență paraclinic prin creșterea creatinkinazei, care este o enzimă musculară;
• Rabdomioliză - aceasta constă din leziuni musculare grave, ce duce la dezechilibre ale electroliților, pH-ului sangvin și osmolarității plasmatice, cu repercusiuni asupra funcției cardiace și a rinichilor. (4, 6)

Mod de administrare

Statinele sunt sub formă de tablete ce se iau o dată pe zi.

Statinele cu timp de înjumătățire scurt (simvastatina, pravastatina, fluvastatina) se recomandă a fi luate seara înainte de culcare, pentru că majoritatea colesterolului este sintetizat în primele ore ale dimineții. (4)

Statinele cu timp de înjumătățire mai lung (atorvastatina, rosuvastatina, pitavastatina) se pot lua dimineața sau seara, însă este de preferat a se lua în fiecare zi cam la aceeași oră. (4)

Lovastatina se absoarbe mai bine cu alimentele, astfel ritmul său de administrare se poate sincroniza cu masa de dimineață sau de seară. (4)

Notă: Administrarea statinelor se va face conform recomandării medicului ce le-a prescris.

Interacțiuni cu alte medicamente sau alimente

Anumite medicamente și alimente pot să interacționeze cu statinele și astfel să agraveze efectele lor secundare:

• Gemfibrozilul este un fibrat ce poate scădea metabolizarea simvastatinei și pravastatinei cu creșterea riscului de miopatie. Se preferă înlocuirea gemfibrozilului cu fenofibrat, ce are mai puține interacțiuni medicamentoase;
• Amiodarona – un medicament prescris pentru aritmii cardiace, ce poate inhiba calea de metabolizare a unor tipuri de statine;
• Saquinavir, ritonavir – inhibitori de protează, prescriși în tratamentul HIV;
• Unele medicamente antibiotice și antifungice, precum claritromicina, ciprofloxacina, fluconazole;
• Ciclosporina – medicament imunosupresor;
• Sucul de grapefruit. (3, 6)

Există și alte medicamente ce pot interacționa cu statinele, de aceea medicul trebuie să fie informat legat de orice medicament fără prescripție medicală sau pe bază de rețetă, suplimente pe bază de plante și vitamine pe care le utilizați.

Contraindicații

Statinele sunt contraindicate la pacienții cu boală hepatică activă sau în cazul unor creșteri persistente și inexplicabile ale aminotransferazelor, de peste 3 ori valoarea lor normală. (3)

În sarcină și alăptare există o contraindicație relativă, având în vedere că statinele interferă cu sinteza de steroizi a fătului și a sugarului, ce au un rol important în formarea membranelor celulare, însă mereu trebuie luate în considerare și riscurile cardiovasculare ale mamei. (3, 4)

O altă contraindicație o reprezintă hipersensibilitatea la substanța activă sau la alt excipient conținut în comprimat. (3, 4)

Monitorizare

Având în vedere efectele benefice și adverse ale statinelor, paciențiilor li se pot doza anumiți parametrii:

• Teste funcționale hepatice: dozarea transaminazelor AST și ALT înainte de inițierea terapiei și în timpul terapiei dacă apar simptome clinice de boală hepatică;
• Funcția tiroidiană: aceasta se verifică înainte de inițierea terapiei, în hipotiroidism putând apărea modificări ale profilului lipidic și miopatie.
• Creatinkinaza se dozează dacă apar simptome de afectare musculară: durere, sensibilitate sau slăbiciune;
• LDL-colesterolul se monitorizează pentru a ajusta doza și intensitatea terapiei cu statine; monitorizarea panoului lipidic a jeun (pe nemâncate) ar trebui făcută la momentul începeri terapiei și la 4 până la 12 săptămâni de la începerea terapiei sau de la ajustarea dozei, iar ulterior se monitorizează la 3 până la 12 luni. (3, 4)

Sfaturi pentru menținerea colesterolului la un nivel optim

E important de reținut că tratamentul cu statine este unul adjuvant, cel mai mare rol avându-l modificările în stilul de viață, precum:

• Limitarea alimentelor bogate în grăsimi saturate: brânza, carnea grasă, deserturi lactate, uleiul de palmier;
• Creșterea consumului de alimente bogate în fibre, de exemplu: fructe, legume, fulgi de ovăz, fasole, avocado, nuci, ulei de măsline;
• Menținerea unei greutăți corporale normale: excesul de grăsime corporală afectează modul în care corpul utilizează și elimină LDL-colesterolul;
• Activitatea fizică: recomandările fiind de 30 de minute de activitate de intensitate moderată (mersul pe jos sau cu bicicleta) pe zi;
• Renunțarea la fumat;
• Limitarea consumului de alcool. (7)

Concluzii

Statinele sunt medicamente ce se regăsesc adesea în planul de tratament al pacienților cu afecțiuni cardiovasculare sau la cei ce au riscul de a le dezvolta. La prescrierea lor e important să se ia considerare efectele adverse și interacțiunile cu alte substanțe ale statinelor, precum și contraindicațiile.

Tratamentul cu statine poate fi pentru toată viața la unii pacienți, însă a nu se uita de regimul igieno-dietetic ce joacă un rol major în controlul bolilor cardiovasculare.