Somnul și memoria - învățăm și când dormim?

Inițial, somnul a fost cunoscut având rol în economisirea energiei, restaurarea resurselor energetice, repararea țesutului celular, termoreglare, reglare metabolică și a funcțiilor imunitare adaptative.

Ulterior au fost propuse diferite alte funcții, de la detoxifierea creierului de radicali liberi, înlocuirea glicogenului, până la implicarea somnului în procesul de memorare și plasticitate sinaptică.

Astăzi, somnul este cunoscut ca fiind crucial în învățare și consolidarea memoriei. În plus, oamenii de stiință au reușit chiar să aleagă anumite informații specifice care trebuiau reținute și să le consolideze în timpul somnului. Cu toate acestea, mecanismele exacte din spatele acestui proces nu este încă pe deplin cunoscut.

Despre memorie

Formarea și păstrarea amintirilor reprezintă o abilitate fundamentală a oricărui organism viu, care îi permite să-și adapteze comportamentul la cerințele unui mediu mereu în schimbare.

Funcțiile memoriei cuprind trei procese majore: codificarea, consolidarea și recuperarea.

• În timpul codificării, percepția unui stimul conduce la formarea unei noi informații, care este inițial foarte susceptibilă la influențe exterioare și dezintegrare, adică uitare.
• În timpul consolidării, informația se stabilizează treptat, implicând eventual mai multe procese care servesc la consolidarea și integrarea acesteia în rețelele de cunoștințe preexistente.
• În timpul recuperării, informația stocată este accesată și amintită. [1]

Are somnul rol în consolidarea memoriei?

Cercetările asupra memoriei din prima jumătate a secolului XX au fost axate predominant pe identificarea cauzelor uitării.

Astfel, au fost propuse două concepte – primul, conceptul de „degradare”, ce presupune că memoria se degradează odată cu trecerea timpului, rezultând o „uitare dependentă de timp”, iar cel de-al doilea – conceptul de „interferență”, ce presupune că uitarea rezultă din invățarea de noi informații care interferă și modifică în oarecare măsură memoria existentă. [2]

Într-un studiu realizat de către Jenkins și Dallenbach, s-a comparat (la două loturi de participanți, care au fost examinați în mod repetat în fiecare zi și noapte pe o perioadă de aproximativ 2 luni), reținerea unor silabe fără legătură între ele pe o perioadă de 1, 2, 4 și 8 ore de somn sau stare de veghe. S-a demonstrat astfel că somnul a redus semnificativ procesul de uitare.

Deoarece intervalul de timp în care informațiile au fost repetate spre a fi reținute a fost identic atât în cazul celor care au rămas în stare de veghe după aceea dar și în cazul celor care au dormit, autorii studiului au concluzionat faptul că „uitarea nu reprezintă un rezultat atât al degradării memoriei odată cu trecerea timpului, ci mai degrabă un rezultat al interferării unor noi informații ce inhibă, modifică, distorsionează și suprimă într-o oarecare măsură vechile informații.” [3]

Deoarece somnul reprezintă o perioadă în care asupra creierului nu acționează nici stimuli externi și nici interni, interferența unor noi informații este mult redusă. Astfel, cercetările au concluzionat faptul că orice activitate psihică în stare de veghe interferă cu informațiile proaspăt reținute, favorizând uitarea acestora.

Importanța perioadei de timp în care are loc somnul după procesul de învățare a fost demonstrată de asemenea prin studii care au arătat un efect mai puternic și mai semnificativ atunci când perioada de somn a avut loc imediat după învățare decât atunci când aceasta a fost la o perioadă mai îndelungată de timp după. (somnul care a avut loc la 3 ore după etapa de învățare s-a demonstrat a fi mai eficient decât cel care a avut loc la 10 ore după).

De asemenea, amintirea informațiilor la 24 de ore mai târziu a fost mult mai clară și mai bună atunci când după învățare persoana a avut o perioadă de somn decât în cazul în care aceasta a rămas în stare de veghe. [4]

Astfel, somnul și starea de veghe par a fi asociate cu moduri diferite de prelucrare a memoriei, somnul favorizând procesele de consolidare a memoriei, fapt ce se realizează mai dificil în stare de veghe, din cauza stimulilor externi permanent prezenți.

Treptat, câmpul de cercetare s-a lărgit, indicând faptul că somnul nu are rol numai în consolidarea și fixarea memoriei informaționale, ci și în formarea memoriei imunologice de lungă durată, studiile fiind încă în desfășurare în această privință.

De asemenea, un alt aspect important de subliniat este:

efectul deprivării de somn sau scăderea calității somnului asupra capacității de memorare

Cercetările realizate la Universitatea din California, Berkley au venit în sprijinul confirmării relației dintre lipsa somnului și efectele sale asupra degradării memoriei.

Studiul a implicat evaluarea memoriei la un grup de 15 persoane aflate la prima tinerețe, respectiv 18 persoane aflat în decada a șaptea de viață, cărora li s-au dat de memorat 120 de cuvinte înainte de perioada de somn, în timp ce activitatea cerebrală le-a fost înregistrată prin intermediul unei electroencefalograme în timpul somnului. La trezire, aceștia au fost testați din nou asupra cuvintelor care trebuiau memorate, de data aceasta în timpul efectuării unui test de rezonanță magnetică nucleară funcțională (fMRI) - (de asemenea cu rol în decelarea activității cerebrale).

Astfel, s-a ajuns la concluzia unei calități a somnului cu aproape 75% mai redusă la persoanele mai în vârstă decât la cele tinere, cu o consecință asupra afectării rememorării informațiilor de aproape 55%. (cu toate acestea, în deteriorarea memoriei la vârstnici sunt implicați și alți factori nu numai de natură funcțională, dar și structurală, printre care semnificativă este deterioarea lobului frontal). [5]

În concluzie, somnul reprezintă un element crucial în dezvoltarea și funcționalitatea noastră, ca indivizi, înainte de toate fiind absolut necesar pentru supraviețuire.

Sfaturi pentru un somn mai odihnitor:

• Mențineți un program regulat de somn, pe cât posibil aceeași oră de trezire și de culcare în fiecare zi;
• Faceți sport regulat, dar nu vă suprasolicitați aproape de culcare. Experții recomandă acordarea a cel puțin trei ore între realizarea de exerciții fizice solicitante și perioada de odihnă;
• Evitați cafeina, alcoolul și nicotina înainte de a merge la culcare.
• Luați-vă un timp pentru a vă relaxa înainte de a merge la culcare;
• Mâncați cu cel puțin două-trei ore înainte de a merge la culcare;
• Creați un mediu de dormit plăcut: indicat este o cameră întunecată, nu supra încălzită (temperatura optimă pentru somn este de 23-24 grade), confortabilă, departe de zgomote nedorite;