Cum ne influențează emoțiile memoria?

Memoria joacă un rol important în dirijarea activităților noastre zilnice - atât pentru a reține informații sau experiențe noi, cât și pentru a reactualiza informații sau experiențe anterioare. Aceste informații și experiențe sunt procesate, prelucrate, stocate și reactualizate în mod automat, fără ca noi să fim conștienți de ele.

Nu tot ceea ce învățăm sau experimentăm ajunge să fie convertit în amintire, întrucât capacitatea creierului uman de a memora informațiile întâlnite este limitată. Reținem și ne amintim numai aspectele cu o anumită importanță sau relevanță pentru noi. (2), (5), (6)

Emoția este un fenomen psihologic complex, care are la bază interacțiunea dintre diverși factori cognitivi, afectivi, fiziologici, motivaționali sau expresivi. (4)

Multă vreme s-a considerat că emoțiile nu au nicio influență asupra proceselor cognitive. Astăzi, cercetătorii din domeniul neuroștiințelor consideră că emoțiile sunt puternic legate de memorie și de procesele cognitive, iar în ce privește memoria, se pare că emoțiile influențează atât reținerea, cât și reamintirea informațiilor. (1), (2), (3)

 

Emoțiile și memoria - procese neurobiologice implicate

Cercetările din neuroștiințe arată că memoria și emoțiile sunt strâns legate datorită colaborării sistemelor neuronale implicate. În acumularea, recodarea, stocarea și reactualizarea amintirilor cu conținut emoțional intervin simultan amigdala și hipocampul.

Amigdala este specializată în procesarea emoțiilor, în mod deosebit a celor strâns legate de supraviețuire precum frica, iar hipocampul este implicat în memoria episodică și memoria semantică. Dacă hipocampul are rolul de a percepe, prelucra și stoca informațiile memorate, amigdala are rolul de a percepe, procesa și stoca conținutul emoțional al evenimentelor, aceasta fiind implicată în estimarea semnificației emoționale a evenimentelor și în orientarea atenției către evenimentele încărcate emoțional.

Într-o situație sau eveniment cu semnificație afectivă, conținutul emoțional al evenimentului este procesat în mod inconștient și stocat în amigdală, aceasta fiind activată concomitent cu hipocampul, care procesează și prelucrează informațiile legate de evenimentul sau situația respectivă. Pe baza acestei activări simultane, emoțiile determină sporirea atenției și a capacității de concentrare, ceea ce duce la îmbunătățirea capacității de percepere și de memorare a evenimentului respectiv.

Cercetările din neuroștiințe care au utilizat metoda fMRI (imagistica prin rezonanță magnetică funcțională) arată că neimplicarea unuia dintre cele două sisteme (hipocamp și amigdală) afectează grav calitatea amintirilor. Astfel, s-a observat că persoanele care au suferit leziuni în zona amigdalei se află în imposibilitatea de a emite răspunsuri de tipul fricii în fața unui eveniment aversiv, deși acestea au fost conștiente de caracterul aversiv al evenimentului respectiv, în timp ce persoanele care au suferit leziuni în zona hipocampului au întâmpinat dificultăți majore în a-și aminti evenimente cu încărcătură emoțională, în ciuda faptului că și-au păstrat abilitatea de a reacționa afectiv la acestea. (1), (3), (6)

Emoțiile și amintirile

Memorarea este influențată atât de emoții, cât și de scopurile personale sau de motivația individuală, emoțiile fiind implicate în toate fazele ciclului de construire și de consolidare a amintirilor. Învățăm și memorăm noi informații prin repetiții și utilizări frecvente ale acestora și începem să le uităm pe măsură ce nu le mai readucem în memorie.

În plus, cercetările arată că :

 

• emoțiile pozitive sunt mai ușor readuse în memorie decât cele negative;
• amintirile pozitive conțin mai multe detalii contextuale sau situaționale;
• nu atât importanța informației, cât creșterea tensiunii emoționale ajută la păstrarea amintirilor;
• amintirile încărcate afectiv sunt dependente de dispoziția sau starea afectivă de moment a individului: persoanele fericite vor reactualiza mai ușor amintirile plăcute decât pe cele neplăcute, în timp ce persoanele triste vor reactualiza mai ușor amintirile neplăcute decât pe cele plăcute.  (1), (2), (6)

Amintirile încărcate afectiv sunt mai bine reținute pentru că sunt mai detaliate - cuprind atât detalii despre un eveniment sau o situație (loc, timp, durata evenimentului, persoane implicate etc. ), cât și emoțiile experimentate de către individ în situația respectivă.

Totodată, amintirile încărcate afectiv sunt asociate cu obiecte, persoane sau evenimente semnificative pentru individ, acesta amintindu-și-le mai ușor pe cele care i-au produs experiențe pozitive sau negative. Acest aspect are importanță pentru starea de bine, dar din punct de vedere evolutiv și pentru supraviețuire - amintirile negative sunt asociate cu stimuli din mediu neplăcuți sau amenințători și care trebuie evitați, în timp ce amintirile pozitive sunt asociate cu stimuli din mediu care au oferit experiențe pozitive și satisfăcătoare. Prelucrând și reactualizând aceste amintiri, facem posibilă atât repetarea experiențelor pozitive, cât și evitarea celor negative. (5)

Multe studii arată însă că amintirile încărcate afectiv prezintă și anumite omisiuni de detalii, fiind considerat un preț pentru acuratețea informațiilor și detaliilor situațiilor sau evenimentelor încărcate emoțional. De exemplu, se consideră că amintirile-fulger (flash-bulb memories) sunt amintiri cu un larg conținut afectiv care oferă atât detalii bogate despre un obiect, o persoană sau o anumită situație asociate cu anumite stări afective, cât și multe omisiuni sau distorsiuni legate de aspecte situaționale mai puțin relevante (cum sunt detaliile periferice, precum culoarea mesei de la restaurant). Explicația ar fi că memoria procesează mai eficient informațiile sau amintirile semnificative pentru individ și că memoria are o capacitate de lucru limitată. (1), (2), (5), (6)

 

Nu în ultimul rând, se consideră că amintirile cu conținut afectiv sunt readuse în memorie în funcție de dispoziția pe care o avem în timpul reamintirii. Unele studii arată că ne amintim mai ușor atunci când dispoziția din prezent este congruentă cu cea din momentul procesării și memorării informației - ne amintim mai ușor un eveniment pozitiv când suntem binedispuși. (1)

Emoțiile și învățarea

În prezent, există opinii diferite privind impactul emoțiilor asupra învățării. Iată care sunt principalele:

• emoțiile nu influențează învățarea;
• emoțiile pozitive precum fericirea pot facilita învățarea;
• emoțiile negative precum anxietatea pot facilita învățarea. 

Majoritatea studiilor susțin cea de-a treia poziție, conform căreia emoțiile negative precum anxietatea pot stimula mai bine învățarea, în timp ce emoțiile pozitive ar inhiba-o. Cercetătorii explică aceste rezultate prin faptul că emoțiile pozitive induc o încredere prea mare în propriile capacități și un risc mai mare de a fi distrași de evenimente sau amintiri pozitive, ceea ce ar duce la scăderea performanței. Pe de altă parte, emoțiile negative ne-ar forța să ne utilizăm mai bine resursele cognitive. (4)

 

Aceste rezultate sunt confirmate și de studii conform cărora amintirile negative sunt mai bine procesate și aduse în memorie decât cele pozitive sau neutre (itemii, aspectele sau trăsăturile negative fiind percepute, codate și procesate mai detaliat decât cele pozitive sau neutre). (2)

 

Genul, vârsta și amintirile afective

Procesarea amintirilor emoționale sau încărcate afectiv este prezentă la majoritatea adulților, cu toate că există diferențe de vârstă și de gen.

Referitor la vârstă, unele studii arată că tinerii procesează și reactualizează mai ușor amintirile asociate cu emoții negative decât cei mai în vârstă, în timp ce aceștia din urmă procesează și reactualizează mai ușor amintiri asociate cu emoții pozitive.

În ceea ce privește genul, se pare că există anumite diferențe în privința interacțiunii dintre memorie și emoție. Astfel, se consideră că femeile reactualizează mai ușor amintirile afective decât bărbații, acest lucru confirmând o asumpție mai veche conform căreia femeile sunt mai afectate de conținutul emoțional al unor amintiri, precum și ideea că bărbații și femeile procesează emoțiile diferit. (1), (2)