Sfaturi pentru a diminua risipa alimentară

Risipa alimentară reprezintă o problemă globală majoră, care afectează mediul înconjurător, economia și sănătatea indivizilor și a animalelor. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau risipite la nivel global în fiecare an. Un raport al Eurostat indică faptul că, doar la nivelul statelor Uniunii Europene, aproape 57 de milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, valoarea totală estimată a acestora depășind 100 de miliarde de euro. (1, 2, 4)

Risipa alimentară are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, contribuind la schimbările climatice, la pierderea biodiversității și la degradarea solului și a resurselor de apă. De asemenea, risipa alimentară este o problemă economică, miliarde de dolari fiind consumate în fiecare an pentru producția, transportul, procesarea și eliminarea alimentelor. Mai mult, risipa alimentară poate contribui la creșterea nivelului de datorie publică și poate reduce productivitatea, prin necesitatea utilizării mai multor resurse pentru a produce alimente noi, în loc de a utiliza cele deja existente. (2, 4, 5)

Cu toate acestea, există soluții pentru a reduce risipa alimentară, cum ar fi îmbunătățirea proceselor de producție și de distribuție a alimentelor, încurajarea consumatorilor să cumpere doar ceea ce au nevoie și să păstreze alimentele în mod corespunzător, precum și donarea alimentelor în exces către organizații non-guvernamentale și bănci alimentare. (1, 2, 4)

Pentru a reduce risipă alimentară, puteți face următoarele lucruri:

Planificați-vă cumpărăturile cu atenție

Scrieți o listă de cumpărături înainte de a merge la magazin și asigurați-vă că nu cumpărați mai mult decât aveți nevoie. Cumpărați numai ceea ce veți consuma și evitați să cumpărați alimente care ar putea expira înainte de a fi consumate. (3, 5)

Stocați alimentele în mod corespunzător

Unele alimente au nevoie de condiții speciale de depozitare pentru a se păstra proaspete mai mult timp. Verificați instrucțiunile de pe ambalajul alimentelor și stocați-le în conformitate cu acestea. De exemplu, fructele și legumele ar trebui să fie depozitate la temperaturi scăzute într-un loc uscat și întunecat, în timp ce carnea proaspătă ar trebui să fie depozitată într-un frigider la temperatura corectă. (5, 6)

Folosiți alimentele înainte de a expira

Asigurați-vă că folosiți alimentele înainte de expirarea termenului de valabilitate. Pentru a face acest lucru, puteți utiliza o metodă de organizare FIFO (primul intrat, primul ieșit), în care alimentele mai vechi sunt consumate primele. (3)

Folosiți fructele și legumele, chiar dacă sunt mici sau s-au copt în timp

Chiar dacă nu le puneți pe masă pentru a fi servite așa cum sunt, ele încă pot fi utilizate în alte rețete. De exemplu, bananele prea coapte pot fi folosite pentru a face gem, iar legumele prea mici pot fi utilizate într-un sos sau o supă. (3, 6)

Păstrați la congelator alimentele pe care nu le consumați

Alimentele care nu pot fi consumate imediat pot fi congelate pentru a fi consumate mai târziu. De exemplu, fructele proaspete pot fi tăiate și apoi congelate pentru a fi utilizate în smoothie-uri sau prăjituri, iar mâncarea gătită poate fi împărțită în porții și apoi congelată pentru a fi consumată mai târziu. (3, 5)

Donați alimentele în exces

Dacă aveți alimente în exces pe care nu le puteți consuma înainte de a expira, puteți să le donați unei organizații locale de alimente sau unei bănci de alimente. Aceste organizații colectează alimente în exces și le distribuie către persoanele care au nevoie. (2, 5, 6)

Reducerea risipei alimentare poate fi benefică atât pentru buzunarul fiecărui individ, cât și pentru mediul înconjurător. Utilizarea alimentelor în mod eficient și cu responsabilitate poate ajuta la reducerea costurilor și la protejarea resurselor alimentare, dar poate avea și un impact pozitiv asupra mediului. (1, 2, 4)

Motive pentru care reducerea risipei alimentare este importantă:

• reduce emisiile de gaze cu efect de seră (producția de alimente necesită resurse considerabile, cum ar fi apă sau energie, iar procesul de transport și depozitare poate produce emisii de gaze cu efect de seră);
• reduce consumul de resurse (atunci când alimentele sunt aruncate, se pierd și resursele necesare pentru a le produce - reducerea risipei alimentare poate ajuta la conservarea resurselor naturale și la menținerea echilibrului ecologic);
• ajută la reducerea sărăciei (reducerea risipei alimentare poate ajuta la creșterea accesului la alimente pentru cei care sunt în nevoie - prin donarea alimentelor în exces către organizațiile de caritate, se poate ajuta la alimentarea celor care nu își pot permite alimente proaspete și sănătoase);
• reduce costurile alimentelor (achiziționarea exclusivă a alimentelor necesare și utilizarea acestora în mod eficient poate ajuta la economisirea banilor și la prevenirea pierderilor);
• menține sănătatea publică (atunci când alimentele sunt aruncate, pot fi transmise boli și bacterii periculoase, astfel că reducerea risipei alimentare poate ajuta la prevenirea problemelor de sănătate publică legate de alimente). (1, 5, 7)