Servirea meselor după o anumită oră seara - mai mult decât un mit!

Servirea meselor după o anumită oră seara - mai mult decât un mit!

©

Autor:

Servirea meselor după o anumită oră seara - mai mult decât un mit!
Obezitatea este în cuvinte simple consecinÈ›a excesului caloric È™i supraalimentării. Noi dovezi însă încearcă să explice un aspect tot mai actual al apariÈ›iei surplusului de greutate È™i anume, felul în care organismul procesează alimentele în funcÈ›ie de momentul ingestiei.

Potrivit unui studiu prezentat recent la întâlnirea anuală a American Academy of Sleep Medicine È™i Sleep Research Society, mâncatul la ore târzii are un efect negativ asupra controlului ponderal, a metabolismului grăsimilor È™i a echilibrului caloric, repectiv asupra modului în care sunt utilizate moleculele energetice provenite din dietă.

S-au identificat asocieri È™i între prelungirea orarului meselor până la ore târzii È™i modificări ale glicemiei È™i insulinemiei, factori majori pentru creÈ™terea riscului de diabet zaharat, È™i ale colesterolului È™i trigliceridelor plasmatice, ce pot favoriza instalarea patologiei cardiovasculare.

Investigatorul principal al studiului, Namni Goel, recunoaÈ™te implicaÈ›iile privării de somn asupra greutății corporale È™i a metabolismului, responsabilitate împărÈ›ită cu servirea mesei la ore târzii, noaptea. Studiul de față însă sugerează existenÈ›a unei asocieri între dezechilibrele metabolice È™i ponderale, È™i momentul servirii meselor, independente de somn.

În cadrul unui trial clinic randomizat au fost monitorizaÈ›i timp de 8 săptămâni 5 bărbaÈ›i È™i 4 femei cu vârste cuprinse între 23-29 de ani, care au adoptat două tipare de alimentare, la intervale de 2 săptămâni fiecare: unul care concentra mesele în timpul zilei È™i un altul care presupunea prelungirea orarului de mese seara.
Primul a presupus servirea meselor în intervalul 8 a.m. È™i 7 p.m.
În cel de-al doilea tipar au fost incluse de asemenea 3 mese È™i 2 gustări, cu excepÈ›ia că acestea au fost consumate între 12 p.m. È™i 11 p.m.

Programul de somn a fost similar în ambele situaÈ›ii, între 11 p.m. È™i 7 a.m. Datele cu privire la tiparul de somn au fost confirmate cu ajutorul unor dispozitive de monitorizare portabile, iar aportul caloric, la fel È™i activitatea fizică s-au păstrat constante în cazul ambelor tipare alimentare.

ParticipanÈ›ilor li s-a măsurat rata metabolică È™i parametri sangvini, respectiv greutatea, în 4 momente cheie pe parcursul studiului: înainte È™i după încheierea primului ciclu de opt săptămâni cu unul din tiparele alimentare, după cele 2 săptămâni de pauză È™i după încheierea celui de-al doilea ciclu.

Rezultatele preliminare au evidenÈ›iat faptul că, în comparaÈ›ie cu tiparul diurn de alimentare, persoanele care au prelungit perioada de ingestie a alimentelor au avut tendinÈ›a de a câÈ™tiga în greutate. De asemenea, coeficientul respirator însemnând cantitatea de dioxid de carbon rezultată în urma proceselor metabolice ale organismului, în raport cu oxigenul consumat, a fost mult mai mare în cazul tiparului alimentar nocturn. Acesta este un indicator al modului de metabolizare al nutrienÈ›ilor, iar prin creÈ™terea lui se înÈ›elege o creÈ™tere a utilizării carbohidraÈ›ilor pentru obÈ›inerea de energie necesară proceselor metabolice, în detrimentul grăsimilor, care vor fi depozitate ulterior în organism.

Profilul metabolic a fost de asemenea descurajator în cazul persoanelor cu program prelungit al meselor, în ceea ce priveÈ™te valorile glicemiei, colesterolului, insulinei È™i trigliceridelor plasmatice.

De asemenea, au fost remarcate modificări hormonale. Mai exact, în cazul persoanelor cu tipar alimentar diurn, concentraÈ›iile de ghrelină (hormon care stimulează apetitul) au fost mai mari în prima parte a zilei, în timp ce nivelul de leptină (hormon care promovează apariÈ›ia senzaÈ›iei de saÈ›ietate) a fost mai mare spre sfârÈ™itul zilei. Ceea ce înseamnă că persoanele care au mâncat între 8 a.m. È™i 7 p.m. au avut un apetit crescut mai devreme în zi, iar perioada de saÈ›ietate după mese a fost mult mai mare, ceea ce înseamnă un mai bun control al comportamentului alimentar.

Rezultatele studiului sunt promițătoare È™i confirmă existenÈ›a unui cerc vicios între ciclul somn-veghe,  activitatea fizică, dietă – ca aport caloric, dar È™i organizare a meselor, care poate fi stopat într-o oarecare măsură prin stabilirea unui program regulat al meselor într-un interval de 11 ore, între 7 a.m. È™i 8 p.m.

Sursa: Medical News Today

Data actualizare: 09-06-2017 | creare: 09-06-2017 | Vizite: 2305
Bibliografie
Later meal times can promote weight gain and upset metabolism, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/317790.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Obezitatea viitoarei mame ar putea afecta dezvoltarea oaselor fătului
  • Obezitatea - factor de risc pentru majoritatea formelor de cancer
  • Studiu: cea mai bună opÈ›iune privind chirurgia obezității
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum