Ratele de deces timpuriu a adulților rămân mai mari decât cele așteptate după pandemie

©

Autor:

Ratele de deces timpuriu a adulților rămân mai mari decât cele așteptate după pandemie
Datele indică faptul că, pentru multe grupe de populație din SUA, rata de îmbunătățire a mortalității a început să stagneze sau chiar să se inverseze începând cu anul 2010. S-au făcut numeroase studii care au analizat cauzele acestor evoluții, dar puține au urmărit în mod specific segmentul de populație cu vârste între 25 și 44 de ani - o perioadă în care se consolidează multe comportamente cu impact pe termen lung asupra sănătății. Acest studiu vine să completeze informațiile, acoperind atât perioada dinainte de pandemie (până în 2019), cât și anii de pandemie (2020-2021) și post-pandemie (până în 2023).
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Minnesota și de la Boston University School of Public Health (BUSPH) relevă o creștere semnificativă a mortalității în rândul adulților tineri (25-44 de ani) din Statele Unite, tendință care a început în jurul anului 2010 și s-a agravat în timpul pandemiei de COVID-19. Deși ratele de deces au scăzut ușor în 2023 față de perioada de vârf a pandemiei, ele rămân la niveluri mult mai ridicate decât cele anticipate pe baza trendurilor anterioare anului 2011.

Cercetătorii au analizat datele de mortalitate înregistrate între 1999 și 2023. Ei au folosit:
  • Baze de date naționale ale Centers for Disease Control and Prevention (CDC WONDER)
  • Estimări de populație de la Biroul de Recensământ al SUA (US Census Bureau)

Pentru a înțelege evoluția ratelor de deces, echipa a creat modele autoregresive bazate pe perioada 1999-2010, pentru a estima cum ar fi evoluat mortalitatea dacă trendurile pozitive din acei ani s-ar fi menținut până în 2023. Excesul de mortalitate a fost cuantificat prin diferența dintre ratele de deces reale și proiecțiile modelate.

Definirea excesului de mortalitate

  • Prin „exces de mortalitate”, autorii au avut în vedere decesele peste nivelul așteptat dacă s-ar fi continuat ritmul de scădere (sau stagnare) al mortalității dinainte de 2011.
  • Au fost luate în calcul cauze de deces mutual exclusive, precum decesele asociate consumului de droguri, cauze cardiometabolice, accidente de transport, omucideri, boli infecțioase și altele.

Rezultate

1. Creștere bruscă a mortalității după 2010

Studiul arată că, în perioada 2011-2019, mortalitatea adulților tineri a crescut constant față de proiecțiile bazate pe anii 1999-2010. Din 2019 până în 2021 (în plină pandemie), s-a înregistrat o accelerație majoră a acestei creșteri:
  • În 2019, excesul de mortalitate (raportat la trendul anterior) era de aproximativ 34,6%.
  • În 2021, excesul de mortalitate era de aproape trei ori mai mare decât în 2019, ceea ce indică un impact marcant al pandemiei.
  • În 2023, excesul a scăzut față de valorile extreme din 2021, însă a rămas la un nivel semnificativ (aproape la jumătatea diferenței dintre 2019 și 2021).

Per total, comparativ cu ce s-ar fi așteptat dacă trendurile favorabile de dinainte de 2011 ar fi continuat, mortalitatea adulților tineri este cu 70% mai mare în 2023.

2. Principalele cauze de deces

Decese asociate cu drogurile: Cel mai mare aport la excesul de mortalitate în 2023 (circa 31,8%) provine din supradozele și intoxicațiile asociate consumului de droguri, în special opioide.

Alte cauze importante:
  • O categorie reziduală de cauze naturale (16,0%), care include boli cardiometabolice și nutriționale.
  • Decesele din transport (accidente rutiere etc.) – aproximativ 14,1% din excesul de mortalitate.
  • Decesele asociate consumului de alcool (8,5%).
  • Omucidere (8,2%).

De asemenea, combinația de boli circulatorii, endocrine și metabolice atinge un nivel îngrijorător, sugerând o deteriorare a stării generale de sănătate în rândul acestei grupe de vârstă.

3. Consecințele pe termen lung

Autorii atenționează că o mortalitate sporită la începutul vieții adulte poate anunța riscuri și mai ridicate pe măsură ce aceste generații înaintează în vârstă. Există temerea că, fără măsuri care să inverseze traiectoria, criza de mortalitate va continua să se agraveze.

Discuții și interpretări

Pe lângă efectele pandemiei de COVID-19 - care a amplificat tendințele deja negative - studiul scoate la iveală că problemele structurale (sistemele de suport social, accesul la alimente sănătoase, consumul de substanțe, infrastructura de transport etc.) au început să afecteze mortalitatea tinerilor încă dinainte de 2020. Pandemia a acționat ca un catalizator, dar nu este singura explicație pentru agravarea situației.

Sugestii de politici publice

Cercetătorii subliniază necesitatea unor intervenții cuprinzătoare, printre care:
  • Îmbunătățirea accesului la resurse și servicii de sprijin (ex. nutriție, tratament și prevenție pentru dependențe, asistență medicală primară, sănătate mintală).
  • Reglementarea mai strictă a industriilor și factorilor care au impact asupra sănătății publice (ex. industrie alimentară, protecția traficului rutier, comercializarea substanțelor psihoactive).
  • Adaptarea programelor de prevenție pentru a adresa întreaga gamă de cauze de deces, de la consumul de droguri și alcool, la cauze cardiometabolice și accidente de transport.

Concluzii

Studiul evidențiază un dublu salt în mortalitatea adulților tineri din SUA: mai întâi începutul unei traiectorii crescătoare din 2010, apoi agravarea odată cu pandemia. În 2023, deși ratele de deces au scăzut față de perioada de vârf a pandemiei, ele rămân semnificativ mai mari decât cele prezise de modelele bazate pe anii anteriori. Contribuția majoră a deceselor asociate drogurilor și alcoolului, dar și creșterea îngrijorătoare a altor cauze - omucidere, accidente, boli cardiometabolice - sugerează o criză de sănătate multifațetată, care va necesita măsuri complexe și coordonate. Autorii atrag atenția că e nevoie de cercetări suplimentare, mai ales asupra subgrupurilor etnice și de gen, pentru a înțelege mai bine cauzele și soluțiile posibile.

Data actualizare: 04-02-2025 | creare: 04-02-2025 | Vizite: 60
Bibliografie
Wrigley-Field, E., et al. (2025). Mortality Trends Among Early Adults in the United States, 1999-2023. JAMA Network Open. doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2024.57538.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Chiar și micile schimbări pozitive în alimentație îți prelungesc viața
  • STUDIU: Longevitatea și paradoxul obezității
  • Hong Kong - orașul cu speranța de viață cea mai mare
  •