Conducerea riscantă crește proporțional cu agravarea afecțiunilor somnului

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Washington arată că oboseala cronică apărută în urma perturbării somnului poate determina creșterea riscului de apariție a unor comportamente periculoase la șoferi, precum frânarea puternică sau viteza excesivă cu 27%.
Rezultatele cercetării certifică importanța unor metode de screening al persoanelor în vârstă în vederea determinării gradului de apnee nocturnă pe care îl au, astfel încât să poate conduce în siguranță. Brendan Lucey, autor principal al studiului și profesor de neurologie la universitatea americană, afirmă că un procent de 30-50% din persoanele în vârstă suferă de apnee în timpul somnului, însă, în lipsa unor tulburări de atenție sau somnolență diurne, aceștia nu consideră necesară evaluarea medicală a acesteia.

Profesorul consideră că pragul simptomelor pentru care persoanele ce suferă de apnee nocturnă trebuie să îl prezinte pentru a fi evaluați necesită o scădere, deoarece înrăutățirea dificultăților de respirație pe timpul zilei a acestora poate determina implicații fatale asupra capacității lor de a conduce. Cu toate acestea, doctorul afirmă că aceste persoane sunt foarte responsabile în ceea ce privește șofatul, evitând să conducă noaptea sau pe vreme neprielnică, adoptând deseori comportamente defensive în trafic, însă modificările apărute odată cu înaintarea în vârstă, precum deteriorarea vederii și perturbarea somnului, pot anula beneficiile comportamentelor acestora la volan.

Eșantionul de studiu a fost compus din 96 de adulți ce au beneficiat de teste de identificare a apneei nocturne, prin care a fost posibilă și evaluarea severității acesteia. Întreruperile în procesul de respirație au fost clasificate în funcție de gravitate în multiple grade, pornindu-se de la 5 întreruperi în cazul respirației fiziologice și ajungându-se la stadii severe, de minimum 30 de întreruperi pe oră. În plus, aceștia au implantat în autoturismele participanților cipuri menite să analizeze comportamentele acestora în trafic, putând să înregistreze evenimente precum frânări sau accelerări bruște și adoptarea unei viteze crescute, atingând un total de 100000 de călătorii pe care aceștia le-au efectuat cu vehiculele personale. Cercetătorii au luat în considerare și posibilitatea ca participanții să prezinte grade incipiente de boală Alzheimer, însă studiul a evidențiat că manevrele periculoase pe care aceștia le-au realizat la volan nu au depins de afecțiunile cognitive, ci de patologiile asociate somnului.

sursa: Science Daily
foto: Washington University School of Medicine in St. Louis