Călătorești des în interes de serviciu? Află la ce riscuri te expui

Pentru angajații care călătoresc frecvent în interes de serviciu, programele de securitate și sănătate la locul de muncă asigură imunizarea, informarea cu privire la bolile transmise prin alimentație și instrucția în cazul zonelor afectate de conflicte civile sau politice. Stresul, tulburările de somn ca urmare a schimbării fusului orar, alegerile alimentare nesănătoase, consumul de alcool, lipsa activității fizice nu se bucură din nefericire de aceeași atenție în cadrul acestor programe, deși sunt efectele adverse cele mai comune ale călătoriilor de afaceri, care pe termen lung pot majora riscul de boli cronice netransmisibile (obezitate, diabet tip 2, sindrom metabolic, etc.).

Pentru a stabili care este impactul călătoriilor de afaceri asupra riscului de afecțiuni cronice, autorii au analizat chestionarele anuale de evaluare a sănătății, care fac parte din pachetele corporative de wellness.

În urma analizei datelor obținute, investigatorii au remarcat o corelație puternică între frecvența călătoriilor și numeroși factori de risc fizici și comportamentali.
Comparativ cu persoanele ce au călătorit între 1 și 6 nopți/lună, cei care au petrecut 14 sau mai multe nopți/lună departe de casă în interes de serviciu au înregistrat valori mult mai mari ale indicelui de masă corporală, fiind mai susceptibili să declare și:

• o stare de sănătate percepută ei ca fiind precară,
• simptome clinice de anxietate, depresie și dependență de alcool,
• lipsa activității și exercițiilor fizice,
• fumat,
• tulburări de somn.

Șansele de a prezenta obezitate la persoanele care călătoreau 21 sau mai multe nopți/lună în interes de serviciu s-au situat la 92 de procente, comparativ cu cei care petreceau doar 1-6 nopți/lună călătorind. Pe lângă exces ponderal sever, persoanele din această categorie au prezentat frecvent și valori crescute ale presiunii arteriale diastolice și concentrații suboptimale de HDL-colesterol, fracția „bună” a colesterolului.

Călătoriile îi predispun pe angajați să facă alegeri precare pentru sănătate. De exemplu, o friptură cu cartofi pai și un cocktail târziu în noapte la barul hotelului sunt considerate o recompensă justificabilă după o zi plină de întâlniri cu clienții. Se știe că preparatele gătite în restaurante conțin mai multe calorii per porție, sunt mult mai dense în grăsimi, în special acizi grași saturați, fiind deficitare în fibre comparativ cu mesele preparate acasă.
Angajații ce călătoresc frecvent în interes de serviciu sunt mult mai vulnerabili în fața situațiilor stresante și se confruntă mult mai frecvent cu emoții negative. Studiile sugerează că stresul cronic este asociat cu aportul de alimente dense în calorii, dar sărace în principii nutriționale și favorizează supraconsumul acestor alimente hipercalorice (comfort food) cel mai probabil pentru a depăși momentele în care starea de dispoziție este una negativă.

„Mâncarea pentru suflet” (comfort food) 
Pe termen lung, multe dintre aceste recompense pentru atingerea obiectivelor profesionale sau strategii de gestionare a stresului, prin consum de alimente bogate în calorii, pot favoriza creșterea în exces în greutate, fenomen asociat și cu majorarea riscului cardiovascular.

Specialiștii atrag atenția că tulburările fizice, mentale și comportamentale – obezitateam hipertensiunea arterială, fumatul, depresia, anxietatea, tulburările de somn, dependența de alcool – frecvent întâlnite la persoanele care călătoresc în interes de afaceri pot deveni costisitoare inclusiv pentru angajați  în ceea ce privește:

• absenteismul din cauza concediilor medicale,
• prezentismul (atunci când angajatul se prezintă la locul de muncă, deși este bolnav și productivitatea este foarte redusă) și
• dizabilității pe termen scurt.

Angajatorii ar putea veni în sprijinul anagajaților care călătoresc frecvent prin intermediul unor sesiuni de training susținute de specialiști din diferite arii, de exemplu: nutriționiști pentru a-i ajuta să-și mențină o alimentație sănătoasă în perioadele când călătoresc, psihoterpeuți pentru a oferi consiliere în managementul stresului și tehnici de îmbunătățire a igienei somnului, etc.

Sursa: Harvard Business Review