Răspunsul emoțional poate contribui la răspândirea „știrilor false”
©
Autor: Domșa Dariana
Fie că este vorba de rețele sociale, televiziune sau site-uri web, știrile false se găsesc aparent peste tot. Când vine vorba de informațiile înșelătoare, răspunsul emoțional al oamenilor la observarea acestora poate de fapt să intensifice răspândirea lor, potrivit unor cercetări conduse de oamenii de știință de la Universitatea de Stat Bowling Green.
Lucrarea actuală, intitulată „Emoții: combustibilul neexplorat al știrilor false pe rețelele sociale”, a studiat modul în care emoțiile sunt afectate de titlurile politice false și modul în care reacțiile determină dacă „povestirile” sunt împărtășite altora într-un mediu online. Cercetările s-au concentrat pe alegerile prezidențiale desfășurate în anul 2020 în SUA.
Cercetătorii au chestionat 879 de persoane, arătând fiecăruia unul dintre cele opt titluri de știri false. Participanții au fost apoi întrebați dacă vor împărtăși „povestea” sau vor împărtăși informații opuse, precum și cum i-au făcut să se simtă știrile pe care le-au citit.
Cercetătorii au descoperit că participanții s-au împărțit în trei categorii. În prima categorie, oamenii erau motivați de emoțiile înalte să împărtășească „știri false”. În a doua categorie, etichetată drept supărată, oameni erau hotărâți să oprească răspândirea „știrilor false” prin emoții negative. În sfârșit, în ultima categorie, în care au fost cei mulți respondenți, persoanele nu au reacționat sau intervenit pentru a opri răspândirea „știrilor false”. Autorul studiului, Galletta Horner, a constatat că afilierile politice ale participanților au afectat modul în care aceștia au răspuns și au distribuit „știrile false”.
sursa: News Medical
Lucrarea actuală, intitulată „Emoții: combustibilul neexplorat al știrilor false pe rețelele sociale”, a studiat modul în care emoțiile sunt afectate de titlurile politice false și modul în care reacțiile determină dacă „povestirile” sunt împărtășite altora într-un mediu online. Cercetările s-au concentrat pe alegerile prezidențiale desfășurate în anul 2020 în SUA.
Cercetătorii au chestionat 879 de persoane, arătând fiecăruia unul dintre cele opt titluri de știri false. Participanții au fost apoi întrebați dacă vor împărtăși „povestea” sau vor împărtăși informații opuse, precum și cum i-au făcut să se simtă știrile pe care le-au citit.
Cercetătorii au descoperit că participanții s-au împărțit în trei categorii. În prima categorie, oamenii erau motivați de emoțiile înalte să împărtășească „știri false”. În a doua categorie, etichetată drept supărată, oameni erau hotărâți să oprească răspândirea „știrilor false” prin emoții negative. În sfârșit, în ultima categorie, în care au fost cei mulți respondenți, persoanele nu au reacționat sau intervenit pentru a opri răspândirea „știrilor false”. Autorul studiului, Galletta Horner, a constatat că afilierile politice ale participanților au afectat modul în care aceștia au răspuns și au distribuit „știrile false”.
sursa: News Medical
Data actualizare: 07-01-2022 | creare: 07-01-2022 | Vizite: 384
Bibliografie
Emotional response can fuel the spread of "fake news", https://www.news-medical.net/news/20220106/Emotional-response-can-fuel-the-spread-of-fake-news.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni