Felul în care oamenii și-au pierdut părul corporal

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Utah și Universitatea din Pittsburgh oferă noi perspective referitoare la motivul pentru care oamenii nu prezintă un strat complet de păr la suprafața corpului, deși aceștia prezintă genele necesare existenței acestei caracteristici, la fel ca animale precum urangutanii, caii și șoarecii. Conform oamenilor de știință, identificarea mecanismelor prin care specia umană a pierdut o trăsătură comună unor multiple specii de mamifere ar putea duce la apariția unor noi tratamente împotriva căderii părului din cauza alopeciei sau în urma chimioterapiei.
Nathan Clark, genetician la universitatea americană și autor principal al studiului, afirmă că absența părului pe toată suprafața pielii este benefică din anumite puncte de vedere, printre care se numără posibilitatea de răcorire mai ușoară de care beneficiază elefanții și cea de alunecare în apă, pe care o prezintă focile. Cu toate acestea, autorul evidențiază posibilitatea ca și celelalte animale ce nu sunt acoperite în totalitate de păr să fi suferit mutații genetice în aceleași gene care au determinat această caracteristică și la oameni.

Acesta surprinde și faptul că animalele ce au fost supuse unei presiuni evolutive mari au căpătat trăsătura aceasta, cel mai probabil deoarece genele care codifică formarea foliculilor de păr nu au fost considerate la fel de importante ca altele, menite să asigure supraviețuirea. Prin urmare, aceste modificări genetice pot fi incluse în categoria celor care au fost permise de selecția naturală, fie printr-o acțiune genetică directă, fie ca urmare a încetării creșterii părului la o anumită specie.

Echipa a studiat 19.149 de gene și 343.598 de regiuni de reglementare ce au fost conservate în zecile de specii de mamifere pe care specialiștii le-au analizat, ignorând totodată regiunile genetice responsabile de evoluția unor trăsături specifice unor specii diferite de cea umană, cum ar fi adaptarea la viața acvatică. Screening-ul, potrivit doctorului Clark, a făcut posibilă identificarea unor gene care ar putea fi direct răspunzătoare ce prezența sau absența părului în anumite regiuni ale corpului unui mamifere.

Cercetătorii plănuiesc că folosească în continuare aceeași abordare pentru a defini regiunile genetice implicate în prevenirea cancerului, prelungirea duratei de viață și înțelegerea unor multiple afecțiuni. Autorul concluzionează subliniind oportunitatea pe care determinarea mecanismelor genetice care stau la baza diferitelor caracteristici ale unei specii le oferă domeniului medical.

sursa: Science Daily