Proteina p53: gardianul genomului uman
©
Autor: Teodorescu Mihai
Antigenul tumoral p53, o proteină intens studiată de către cercetători, datorită potențiale sale implicare în apariția cancerului, protejează în mod constant celulele de tumorigeneză (n. r procesul de apariție și dezvoltare a tumorilor) prin coordonarea proceselor metabolice care stabilizează genomul, potrivit unei cercetări conduse de specialiștii în toxicologie de la Universitatea din Konstanz.
Genele homoloage care codifică proteina p53 sunt considerate esențiale pentru protejarea celulelor umane de cancerele determinate de agenții care dăunează ADN-ului. Supranumită „gardianul genomului”, proteina p53 permite celulelor să repare deteriorare ADN, prevenind astfel dezvoltarea cancerului.
Inactivarea proteinei, identificată la aproximativ una din două tumori, determină instabilitate genetică, ceea ce sporește predispoziția genelor de a dobândi mutații în structura lor ADN. Inactivarea proteinei nu doar că sporește riscul de a dezvolta cancer, dar crește totodată și riscul de metastaze și rezistență a tumorilor la tratament.
Chiar și în absența unor agenți dăunători ADN-ului, celulele își mențin cu dificultate stabilitatea genomică. Cercetătorii au emis ipoteza că funcția de protecție a p53 protejează nu doar celulele afectate, ci și celulele sănătoase. Cu toate acestea, mecanismul prin care proteină p53 ar dobândi astfel de capacități a rămas neclar.
În studiul actual, o echipă de cercetători specializați în toxicologie, au demonstrat faptul că inactivarea proteinei p53 afectează diviziunea celulară, un proces biologic în timpul căruia celulele se divid. Cercetătorii au descoperit că proteina modifică metabolismul celular într-un mod care împiedică activarea regiunilor genomului care ar trebui să rămână inactive.
O altă descoperire, considerată neașteptată de către autori, este că, în absența proteinelor p53, heterocromatina, o parte din genom controlată de procese care nu afectează genele, care în mod normal nu permite transcripția genelor, a permis transcripția genelor, ceea ce ar putea avea consecințe grave. Astfel, în absența p53, celula își pierde homeostazia metabolică, iar informația din heterocromatină devine accesibilă și poate fi transcrisă.
„Identificarea acestui mecanism ne poate ajuta să demonstram că între metabolism, integritatea epigenetică și stabilitatea genomică există o strânsă legătură. De asemenea, studiul arată că proteina p53 controlează acest sistem de protecție”, rezumă pe scurt autorul studiului, Ivano Amelio, profesor de toxicologie la Universitatea din Konstanz.
sursa: Science Daily
foto: University of Konstanz News
Genele homoloage care codifică proteina p53 sunt considerate esențiale pentru protejarea celulelor umane de cancerele determinate de agenții care dăunează ADN-ului. Supranumită „gardianul genomului”, proteina p53 permite celulelor să repare deteriorare ADN, prevenind astfel dezvoltarea cancerului.
Inactivarea proteinei, identificată la aproximativ una din două tumori, determină instabilitate genetică, ceea ce sporește predispoziția genelor de a dobândi mutații în structura lor ADN. Inactivarea proteinei nu doar că sporește riscul de a dezvolta cancer, dar crește totodată și riscul de metastaze și rezistență a tumorilor la tratament.
Chiar și în absența unor agenți dăunători ADN-ului, celulele își mențin cu dificultate stabilitatea genomică. Cercetătorii au emis ipoteza că funcția de protecție a p53 protejează nu doar celulele afectate, ci și celulele sănătoase. Cu toate acestea, mecanismul prin care proteină p53 ar dobândi astfel de capacități a rămas neclar.
În studiul actual, o echipă de cercetători specializați în toxicologie, au demonstrat faptul că inactivarea proteinei p53 afectează diviziunea celulară, un proces biologic în timpul căruia celulele se divid. Cercetătorii au descoperit că proteina modifică metabolismul celular într-un mod care împiedică activarea regiunilor genomului care ar trebui să rămână inactive.
O altă descoperire, considerată neașteptată de către autori, este că, în absența proteinelor p53, heterocromatina, o parte din genom controlată de procese care nu afectează genele, care în mod normal nu permite transcripția genelor, a permis transcripția genelor, ceea ce ar putea avea consecințe grave. Astfel, în absența p53, celula își pierde homeostazia metabolică, iar informația din heterocromatină devine accesibilă și poate fi transcrisă.
„Identificarea acestui mecanism ne poate ajuta să demonstram că între metabolism, integritatea epigenetică și stabilitatea genomică există o strânsă legătură. De asemenea, studiul arată că proteina p53 controlează acest sistem de protecție”, rezumă pe scurt autorul studiului, Ivano Amelio, profesor de toxicologie la Universitatea din Konstanz.
sursa: Science Daily
foto: University of Konstanz News
Data actualizare: 07-11-2022 | creare: 07-11-2022 | Vizite: 430
Bibliografie
The guardian of the (epi-)genome, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/11/221102110319.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Noi perspective asupra asocierii dintre gene, microbiomul intestinal și sănătatea mentală
- Eficiența vaccinului antigripal poate fi dată de gene
- O terapie de editare genetică are potențialul de a îmbunătăți semnificativ viețile persoanelor cu angioedem ereditar
- Cât de mult este empatia influențată de genetică?
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum