Percepția gustului dulce este dictată de gene
©
Autor: Redacția ROmedic
Așa cum unele persoane se nasc cu un deficit de auz, fiind nevoiți să crească volumul pentru a auzi, unii se nasc cu un simț redus pentru gustul dulce, adăugând încă o linguriță de zahăr pentru a fi mulțumiți de gust.
Conform unui studiu realizat în cadrul Centrului Monell (Philadelphia), un set specific de gene influențează percepția gustului dulce, indiferent dacă este vorba de zahăr sau îndulcitori artificiali, unele gene intensificând nevoia de dulciuri.
Studiul, publicat în jurnalul Twin Research and Human Genetics, a fost realizat pe un eșantion de 243 perechi de gemeni monozigoți (identici ), 452 perechi de gemeni dizigoți (asemănători, fraternali) și 511 perechi de indivizi fără frați gemeni.
Participanții au fost solicitați să testeze și să identifice intensitatea gustului dulce pentru patru soluții: fructoză, glucoză, aspartam și neohesperidină dihidrocalconă (NHDC) – primele două sunt surse naturale în timp ce ultimele sunt sintetice, îndulcitori non-calorici.
În cazul gemenilor monozigoți majoritatea genelor sunt identice, în timp ce în cazul gemenilor fraternali, doar jumătate dintre gene sunt identice. Acest lucru a permis determinarea influenței genelor comune asupra percepției gustului dulce.
Studiile anterioare realizate pe șoareci au arătat că percepția gustului dulce natural este diferită de cea oferită de îndulcitorii artificiali. Există o cale neuronală de detectare a gustului dulce, indiferent de tipul substanței și o a doua cale specifică pentru detectarea gustului oferit de zaharurile naturale. Asocierea acestor două căi contribuie la intensitatea percepută a gustului dulce.
Rezultatele au arătat că factorul genetic influențează cu aproximativ 30% percepția gustului dulce de la o persoană la alta.
Oamenii de știință menționează că percepția asemănătoare a gustului dulce în cazul gemenilor identici ar putea fi produsă în mică măsură și de mediu familial în care s-au dezvoltat, în cadrul căruia au avut același acces la anumite alimente bogate sau mai puțin bogate în zahăr. Pentru a confirma, este necesară și studierea legăturii dintre gene și experiențele anterioare asupra alegerilor alimentare.
Înțelegerea modului de percepție a gustului dulce ar putea facilita ajustarea și reducerea nevoii biologice de dulciuri și implicit a cantității de zahăr consumate, pentru controlul greutății corporale și evitarea anumitor boli.
Sursa: Medical Xpress
Conform unui studiu realizat în cadrul Centrului Monell (Philadelphia), un set specific de gene influențează percepția gustului dulce, indiferent dacă este vorba de zahăr sau îndulcitori artificiali, unele gene intensificând nevoia de dulciuri.
Studiul, publicat în jurnalul Twin Research and Human Genetics, a fost realizat pe un eșantion de 243 perechi de gemeni monozigoți (identici ), 452 perechi de gemeni dizigoți (asemănători, fraternali) și 511 perechi de indivizi fără frați gemeni.
Participanții au fost solicitați să testeze și să identifice intensitatea gustului dulce pentru patru soluții: fructoză, glucoză, aspartam și neohesperidină dihidrocalconă (NHDC) – primele două sunt surse naturale în timp ce ultimele sunt sintetice, îndulcitori non-calorici.
În cazul gemenilor monozigoți majoritatea genelor sunt identice, în timp ce în cazul gemenilor fraternali, doar jumătate dintre gene sunt identice. Acest lucru a permis determinarea influenței genelor comune asupra percepției gustului dulce.
Studiile anterioare realizate pe șoareci au arătat că percepția gustului dulce natural este diferită de cea oferită de îndulcitorii artificiali. Există o cale neuronală de detectare a gustului dulce, indiferent de tipul substanței și o a doua cale specifică pentru detectarea gustului oferit de zaharurile naturale. Asocierea acestor două căi contribuie la intensitatea percepută a gustului dulce.
Rezultatele au arătat că factorul genetic influențează cu aproximativ 30% percepția gustului dulce de la o persoană la alta.
Oamenii de știință menționează că percepția asemănătoare a gustului dulce în cazul gemenilor identici ar putea fi produsă în mică măsură și de mediu familial în care s-au dezvoltat, în cadrul căruia au avut același acces la anumite alimente bogate sau mai puțin bogate în zahăr. Pentru a confirma, este necesară și studierea legăturii dintre gene și experiențele anterioare asupra alegerilor alimentare.
Înțelegerea modului de percepție a gustului dulce ar putea facilita ajustarea și reducerea nevoii biologice de dulciuri și implicit a cantității de zahăr consumate, pentru controlul greutății corporale și evitarea anumitor boli.
Sursa: Medical Xpress
Data actualizare: 17-07-2015 | creare: 17-07-2015 | Vizite: 2750
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Gust rau in gura
- Gust sarat metalic, saliva uleioasa
- Probleme cu gustul si mirosul pe care nu le-a identificat niciun doctor
- Alimentatia de Craciun... pofta mare de dulciuri
- Tratament pentru sinuzita si alergie + gust amar
- Gust amar dimineata si respiratie urat mirositoare
- Durere de stomac dupa ce mananc dulce
- Gust neplacut de la sani!
- Amar in gura si limba amortirta