Prescolarii si desenele animate

Desenele animate reprezinta cea mai comuna forma de divertisment pentru copii. In prezent, exista o multitudine de canale TV ce emit 24/24 de ore diferite desene animate pentru copii. Desi generatiile anterioare isi petreceau timpul in aer liber, jucandu-se cu prietenii, in prezent copiii opteaza pentru vizionarea desenelor animate preferate, ramanand inactivi in fata televizorului timp de ore intregi.

Copiii de astazi au devenit din ce in ce mai atrasi de desenele animate, acestea reprezentand principala forma de distractie. Cei mai multi copii vizioneaza desenele animate de la televizor incepand cu varsta de sase luni, iar de la varsta de doi sau trei ani devin spectatori entuziasti.

Vizionarea diverselor programe TV cu moderatie poate fi insa un lucru bun: prescolarii pot asimila alfabetul cu mai mare usurinta, scolarii pot afla mai multe informatii despre geografie, istorie sau arta, iar parintii vor tine pasul cu evenimentele curente prin vizionarea programelor de stiri. Fara indoiala, televiziunea poate fi un educator excelent si o sursa convenabila de divertisment.

Dar, in ciuda avantajelor sale, excesul vizionarii oricaror canale TV poate fi daunator: copiii care petrec constant mai mult de 4 ore pe zi in fata televizorului sunt cu mult mai predispusi la a deveni supraponderali. Prescolarii, in special, care dispun de mai mult timp liber urmarind acte de violenta, vor dezvolta un comportament agresiv si o atitudine tematoare sau defensiva in viata de zi cu zi. Personajele desenelor animate afiseaza frecvent comportamente negative precum fumatul sau consumul de alcool, si pot fi cauza principala a formarii unor stereotipuri rasiste in randul copiilor.

Cum influenteaza desenele animate psihologia prescolarilor?

Cum poate prezenta un adevarat pericol pentru prescolari acest divertisment plin de culoare? Din pacate, trebuie sa recunoastem ca acest fapt a devenit o mare dilema in zilele noastre. De obicei, prescolarii petrec mult prea mult timp in fata televizorului - ore intregi, ceea ce ii face dependenti. Acestia urmaresc desene animate chiar si atunci cand mananca, datorita parintilor care sunt de parere ca e mult mai usor sa-si hraneasca copiii in acest mod.

Psihologii subliniaza impactul negativ al desenelor animate asupra prescolarilor. In conformitate cu opiniile acestora, prescolarii care vizioneaza desene animate timp de 45 minute pe zi sunt mai predispusi catre violenta. Mai mult decat atat, marginalizarea functiilor cognitive, abaterea de la realitate si dezvoltarea unui comportament negativ sunt principalele urmari ale vizionarii desenelor animate pentru un timp indelungat.

Potrivit studiilor, incepand cu varsta de 18 luni copiii incep sa arate interes pe termen scurt fata de vizionarea programelor TV. Cu toate acestea, dupa varsta de 2 ani jumatate (30 luni) ar putea fi numiti telespectatori activi. Ei castiga abilitatea de a imita comportamentul si evenimentele cu care s-au confruntat de-a lungul zilei. Putem astfel afirma cu siguranta ca personajele pline de culoare din desene animate „nevinovate” se pot transforma in modele cu impact direct asupra starii psihologice a copilului.

Televiziunea incepe sa joace un rol mai important in randul copiilor de 3-6 ani (prescolarii). Micii telespectatorii nu numai ca sunt interesati de televiziune dar, de asemenea, incep sa inteleaga ceea ce vad si sa obtina astfel, informatii. De multe ori parintii nu sunt constienti de gravitatea situatiei. Ei aleg o modalitate usoara de a ocupa timpul copiilor atunci cand sunt ocupati cu slujba sau cu treburile casnice. Fara supravegherea parintilor lor, copiii au tendinta de a viziona desene animate toata ziua. Adultii pot ignora complet faptul ca aceasta obisnuinta ar putea avea un anumit impact negativ asupra dezvoltarii psihologice a copilului.

Expertii au constatat faptul ca prescolarii care se uita la desene animate pline de violenta tind sa fie nervosi, agresivi si certareti. Mai mult decat atat, acestia dau dovada de lipsa de rabdare si sunt neascultatori.

Exista trei efecte principale ale desenelor animate in ceea ce priveste violenta in randul prescolarilor:

• devin insensibil la durerea (fizica sau psihica) a celor din jur
• nu resimt disconfort in fata oricaror elemente de violenta in jurul lor in viata reala
• sunt predispusi la reactii agresive si comportament violent

O multime de desene animate urmarite de prescolari includ violenta. Astfel acestia dobandesc la nivel subliminal un soi de ferocitate prin intermediul personajelor animate. Este si cazul programului animat „Tom si Jerry”, unde un motan urmareste un soarece si invers, prezentand numeroase modele negative de comportament. Tom si Jerry sunt personaje fictive: Jerry este foarte inteligent iar Tom este un pic mai putin istet. In acest desen animat personajele se lupta in diferite moduri, cu diferite instrumente, ceea ce poate parea amuzant. Dar urmarirea unui asemenea program este periculos pentru un prescolar, deoarece la aceasta varsta el asimileaza actiunile si comportamentele personajelor din desenele animate, folosindu-le mai departe in viata reala.

Impactul negativ al desenelor animate poate afecta comportamentul copiilor nostri. Desenele animate continua sa joace un rol important in cultura contemporana. In anii 1970 mai multe desene animate clasice au fost cenzurate dupa difuzarea initiala la televiziune, deoarece au fost considerate drept avand o influenta negativa asupra copiilor.

De exemplu, Tom si Jerry a fost interzis in unele tari deoarece prezentau in repetate randuri explozii, arme, impuscaturi sau deformatii fizice. Cu toate acestea, personajele de desene animate au supravietuit intotdeauna acestor actiuni care, in opinia criticilor, reprezinta un mesaj nerealist pentru copiii care ar putea considera ca atunci cand ranesti sau ucizi pe cineva acesta ramane nevatamat.

In decembrie 1997, un episod de desene animate japoneze denumit „monstrul de buzunar” (mai tarziu redenumit „Pokemon” pentru distributia internationala) a atras atentia la nivel mondial, dupa mai multe cazuri raportate in care copiii au suferit convulsii dupa vizionarea acestuia. Parintii au inceput sa se intrebe in ce mod afecteaza dezvoltarea mentala a copiilor vizionarea desenelor animate. Mai multe studii dovedesc de-a lungul anilor impactul general negativ pe care il are televiziunea asupra creierului si a ochilor copiilor in crestere. (1)

Efectul vizionarii programelor TV asupra ochilor

Cei mai multi specialisti din domeniul oftalmologic sunt de parere ca privitul la televizor nu reprezinta un pericol pentru ochi, atata timp sunt respectate anumite reguli. Spre exemplu, camera nu ar trebui sa fie intunecata, iar copiii nu ar trebui sa stea mai aproape de 5 metri de pe ecran.

In ceea ce priveste activitatea cerebrala, exista dovezi stiintifice care atesta faptul ca excesul vizionarii programelor TV poate fi daunator pentru copii. In 2004 jurnalul medical de Pediatrie a publicat un studiu realizat de catre Spitalul de Copii si Centrul Medical Regional din Seattle, Washington. Studiul mentionat a aratat ca prescolarii care au vizionat 3-4 ore de televiziune pe zi au avut un risc de 30 pana la 40% mai mare de a dezvolta o tulburare cu deficit de atentie (ADHD) decat copiii care nu au acces la televiziune. In timp ce niciun program specific nu este direct responsabil de aparitia acestei tulburari, Dr. Dimitri Christakis, lider al studiului, sugereaza faptul ca viteza de rulare a imaginilor afisate ar putea afecta negativ activitatea cerebrala a copiilor (Today’s Chiropractic, 2004). (2)

Desenele animate incurajeaza comportamentul agresiv si anti-social, ii determina pe copii sa fie mai putin sensibili in fata violentei si a victimelor violentei si creste apetitul pentru mai multa violenta in divertisment si in viata reala. Violenta prezentata in cadrul desenelor animate este daunatoare pentru prescolari deoarece acestia nu pot face diferenta intre viata reala si fictiune.

Astazi, majoritatea desenelor animate prezinta personajele care sar, se scufunda, se catara sau cad de la inaltime fara a se rani. In tot acest timp parintii accepta acest tip de divertisment, care totusi, in opinia lor, nu promoveaza activitatea sexuala sau alte forme de violenta.

La o varsta frageda, acest fals sentiment de realitate poate afecta intr-adevar perceptia copiilor. A fost dovedit faptul ca prescolarii petrec in medie 4 ore/zi in fata televizorului, iar pentru fiecare dintre aceste ore riscul de ranire a crescut cu aproximativ 34%.

Un fals sentiment de realitate pe care desenele animate il incurajeaza va determina un comportament irational al copilului, care va imita actiunile eroului sau preferat, indiferent de cat de nerealiste ar parea. In unele cazuri, au fost raportate aparitia convulsiilor in randul unor persoane vulnerabile, datorate de aparitia interitenta a flash-urilor de lumina sau a schimbarii rapide a paletei coloristice. Cercetatorii au descoperit ca acest lucru poate fi motivul pentru care au fost intregistrate atat de multe cazuri de convulsii in Japonia. Schimbarea rapida a stimulilor poate afecta grav celulele speciale ale retinei numite bastonase si conuri - care ajuta la transmiterea informatiilor vizuale catre creier.

Efectele desenelor animate asupra somnului

Copiii care se uita la desene animate, cum ar fi „Scooby Doo”, au mai multe sanse de a experimenta tulburari de somn decat copiii care se uita „Curious George”.
Care este diferenta ? Potrivit cercetatorilor, diferenta consta in volumul de violenta din cadrul unui tip de animatie versus celalalt. Batranul personaj Scooby este de fapt destul de violent, in timp ce Curious George nu e atat de mult.

Cercetatorii de la Universitatea din Washington, au selectat aleatoriu familii ce au copii cu varste cuprinse intre 3-5 ani, in zona orasului Seattle. Au negociat cu mai mult de 500 de familii pentru a permite accesul specialistilor in casele lor si au analizat obiceiurile de vizionare a diferitelor canale mass-media, precum si completarea unor chestinare de catre parinti, cu privire la obiceiurile de somn ale copiilor lor. Aproximativ jumatate din esantion au fost selectati aleatoriu pentru a opri vizionarea desenelor animate violente si indrumarea copiilor catre programe educationale si sociale, cum ar fi „Sesame Street” si „Dora the Explorer”. Interventia a durat 12 luni. Obiceiurile de somn ale copiilor au fost reevaluate la 6, 12 si 18 luni de la inceperea interventiei. Cei din grupul de interventie au dormit mai bine. (3)

Practicile de marketing ale companiilor care produc desene animate

Intreaba orice companie care este cea mai buna modalitate de a vinde un produs si majoritatea iti vor raspunde simplu: fa-l accesibil copiilor.
Anual, in SUA sunt cheltuite aproape 2 miliarde de dolari pe publicitatea avand drept target consumatorii tineri. Veniturile provenite din randul produselor vandute copiilor cu varste cuprinse intre 4 si 12 ani se apropie de 30 de miliarde de dolari, iar cifrele cresc proportinal cu cresterea varstei. Copiii nu mai sunt priviti ca fiinte umane vulnerabile care trebuie sa fie protejate. In prezent, companiile privesc copiii doar ca un obiectiv economic, deoarece copiii sunt usor de manipulat. Un copil va vedea un obiect pe care il doreste si va izbucni intr-un acces de furie pana cand parintii vor ceda, achizitionand respectivul produs. Acesta este visul devenit realitate al oricarei companii de marketing.

Copiii tind sa aiba incredere in adulti chiar si atunci cand nu este cazul. Asa se face ca, atunci cand un purtator de cuvant al unui anume produs incurajeaza pe copil sa il cumpere, acesta din urma se va conforma. Marketerii sunt pe deplin constienti de aceasta informatie si profita din plin de naivitatea copiilor. Scopul publicitatii este de a manipula oamenii in a crede ca fara acel produs esti un ratat, spune Nancy Shalek, presedintele agentiei Shalek. „Copiii sunt foarte sensibili la acest lucru: daca le spui pur si simplu sa cumpere ceva, vor manifesta rezistenta. Dar daca le spui ca fara acel produs sunt caraghiosi - ai atentia lor.” Companiile de marketing fructifica orice tip de vulnerabilitate emotionala, iar acest lucru este extrem de facil cand vine vorba de copii.

Companiile ce produc desene animate sunt primele ce se incadreaza in aceasta tendinta. Astazi este pur si simplu imposibil sa intri in orice magazin fara sa gasesti produse fabricate sub brandurile desenelor animate. De la carti de joc la pasta de dinti, aceste companii au acoperit fiecare unghi posibil. Astfel, practic orice copil intra in magazin isi doreste macar unul dintre aceste produse si va insista pana ce parintii il vor achizitiona. Companiile producatoare de desene animate sunt, de asemenea, cunoscute de a face publicitate propriilor produse in timpul pauzelor dintre emisiunile de televiziune.

Televiziunea a fost criticata mult timp pentru a influenta negativa pe care o are asupra copiilor in general. Academia Americana de Pediatrie (AAP) si Academia Americana de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului (AACAP) considera ca televizorul influenteaza comportamentul copiilor cu varsta de un an. „Copiii care vad emisiuni in care violenta este foarte realista, repetata frecvent sau nepedepsita sunt mult mai susceptibil la a imita ceea ce vad”, afirma AACAP. Acest fapt se refera la mintea usor impresionabila a prescolarilor, care sunt inca in perioada de invatare a controlului fizic si psihologic, asimilat mai ales prin imitarea a comportamentelor pe care le vad in jurul lor. AACAP subliniaza, de asemenea, supravegherea pe care parintii trebuie sa-o execite in ceea ce priveste activitatile zilnice ale copiilor.

Parintii trebuie sa explice copiilor faptul ca personajul de desene animate sau actorul care a fost impuscat nu a fost doar ranit, dar de fapt in viata reala acesta a suferit un accident major sau chiar fatal. Acestia ar trebui de asemenea sa insiste asupra faptului ca in viata reala un comportament violent nu este cea mai buna metoda de a rezolva un conflict.

Pentru ca desenele animate sa devina o forma de divertisment autentic, precum si o sursa eficienta de invatare, parintii ar trebui sa acorde mai multa atentie selectarii adecvate a tipurilor de desene animate, care ar putea avea un impact pozitiv asupra copiilor lor. Totodata, parintii trebuie sa controleze timpul petrecut de copii in fata televizorului. Ei pot alege desenele animate potrivite pentru copiii lor. Ar fi mai bine daca parintii, de asemenea, ar viziona si discuta despre personajele din desenele animate in mod regulat. In acest mod, nu numai ca vor explica afectele negative ale violentei in viata reala, dar ii vor putea de asemenea directiona catre alte activitati mai putin daunatoare sau sedentare.

Sa ne protejam copiii de impactul negativ al mass-mediei ! Copii sanatosi inseamna un viitor sanatos !