Educatia sexuala la prescolari

Educatia sexuala la copii incepe odata ce acestia isi manifesta curiozitatea legata de acest domeniu. Varsta prescolara este o perioada in care copilul isi manifesta intens curiozitatea privind diferentele sexuale dintre baieti si fetite, precum si despre modalitatea in care vin bebelusii pe lume. Felul in care parintii prescolarilor gestioneaza aceste probleme va decide cursul dezvoltarii ulterioare a personalitatii copilului si adultului. Din acest punct de vedere este bine ca parintii sa stie la ce sa se astepte de la copilul prescolar si care sunt reactiile indicate.

Dezvoltarea sexuala la copiii prescolari

• Sexualitatea la prescolarul cu varsta de 4 - 5 ani
La aceasta varsta copiii sunt foarte curiosi cu privire la "locul din care vin copiii" (ii intereseaza mai mult locatia, decat procesul de procreere), iar curiozitatea privind diferentele sexuale ii face sa-si exploreze propriul corp, precum si pe cele ale prietenilor de joaca - "de-a doctorul" este o activitate specifica acestei varste. Pana la 4 ani fetitele sunt tot mai atasate de tati, iar baietii de mame. Copiii prescolari incep sa aiba simtul decentei si inteleg diferenta dintre comportamentul in public si comportamentul in mediul privat. Autostimularea genitala devine tot mai intensa, in special in momentele de suparare sau oboseala.

• Sexualitatea la prescolarul cu varsta de 5 - 7 ani
Copiii la aceasta varsta au nevoie mai mult de intimitate atunci cand se dezbraca si cand fac baie. Unii prescolari ce ua contact cu persoane si copii din afara familiei pot afla alte teorii, mai mult sau mai putin adevarate, cu privire la sexualitate. Intre 5 si 7 ani poate creste frecventa utilizarii limbajului obscen, cu scopul de a testa reactia parintilor. Acum se atenueaza atasamentul de parintele de sex opus, fetitele devenind mai apropiate de mama si baietii de tata. Intrebarile sunt tot mai putine, copilul formandu-si deja o opinie cu privire la originea bebelusilor si sex, insa autostimularea zonei intime continua.

• Viziunea psihanalitica asupra dezvoltarii sexuale
Sigmund Freud este cel care a dezvoltat o teorie a dezvoltarii sexuale, pe baza mai multor studii de caz, acesta concluzionand faptul ca perioada prescolara este decisiva pentru personalitatea ulterioara a copilului. In aceasta perioada de varsta copilul isi descopera identitatea sexuala, precum si placerea produsa de atingerea zonelor intime. Perioada 3 - 6 ani a fost denumita de catre Freud stadiul falic al dezvoltarii sexuale si este caracterizata de ceea ce psihanalistul a denumit complexul lui Oedip la baieti si complexul Electrei la fetite - baietii dezvolta o legatura speciala cu mama, ceea ce duce la o rivalitate intre baieti si tati (este un lucru obisnuit pentru un baietel de 4 - 5 ani sa spuna ca vrea sa se casatoreasca cu mama atunci cand va creste mare) ; in schimb, fetitele au in aceasta perioada o legatura speciala cu tatii, mama devenind o "rivala" a acestei relatii.

Autostimularea sexuala la prescolari

Masturbarea face parte din comportamentul normal pentru un copil prescolar - astfel, copiii de aceasta varsta isi exprima curiozitatea cu privire la propriul corp si isi descopera reactiile - placerea sexuala. Nu exista dovezi stiintifice care sa ateste faptul ca autostimularea sexuala este daunatoare in vreun fel, in afara de sentimentul de vinovatie si rusine ce poate aparea daca parintii sau alte persoane blameaza si pedepsesc acest comportament la copil. Cateodata, masturbarea frecventa poate indica o problema la copil - o stare anxioasa, privare de atentia parintilor, sau chiar molestare sexuala.

Autostimularea sexuala la aceasta varsta frageda poate fi socanta pentru parinti, insa acestia trebuie sa stie ca nu este indicat sa pedepseasca sau sa interzica total acest comportament. Este insa important sa se stabileasca limitele - copilul trebuie sa stie ca acest comportament nu este adecvat pentru mediul public, ci este ceva ce tine de privat. Parintii trebuie sa explice copilului "regulile in societate" cu privire la atingerile si limbajul privind zonele intime.

Curiozitatea privind diferentele sexuale dintre baieti si fetite - explorarea corpului

La fel cum invata sa mearga si sa vorbeasca, copiii trebuie sa invete si despre corpul uman si diferentele de sex. Curiozitatea este specifica acestei varste si reprezinta motivul pentru care prescolarii pun foarte multe intrebari, "cerceteaza" corpul celorlalti copii si se uita unii la altii cand merg la toaleta. Acest comportament este normal in conditii de moderatie si atunci cand copiii au aceeasi varsta. Nu sunt dovezi care sa ateste faptul ca un copil care exploreaza corpul altui copil de aceeasi varsta sau sex, sau un baietel care in joaca se imbraca cu haine de fata va avea un comportament sexual anormal la varsta adulta.

Parintii pot profita de aceasta perioada pentru a ii invata pe copii denumirea corecta si functia pe care o ideplineste fiecare parte a corpului, precum si pentru a raspunde multitudinii de intrebari. In ceea ce priveste curiozitatea manifestata prin jocul "de-a doctorul", parintii trebuie sa impuna limitele fara a pedepsi sau a critica copilul, pentru a evita dezvoltarea confuziei, sentimentului de vinovatie sau a problemelor in viata sexuala la maturitate. Este bine sa va ganditi si la masurile de siguranta si sa preveniti copilul de eventuale pericole - obiecte straine introduse in orificiile corpului sau exploatarea copilului de catre copii mai mari sau adulti.

Educatia sexuala la prescolari

Educatia sexuala este de obicei un subiect pe care parintii prefera sa il evite, sau cel putin sa il amane pana cand cred ei ca copilul va fi suficient de matur pentru a intelege aceste lucruri. De fapt, in primul rand educatia sexuala este foarte necesara pentru o dezvoltare echilibrata, iar in al doilea rand aceasta poate incepe oricand - cu atat mai mult la varsta la care copilul isi manifesta curiozitatea bombardand parintii cu tot felul de intrebari "incomode". Cu cat parintii amana mai mult acest subiect, cu atat le va fi mai dificil sa il abordeze in anii urmatori. Educatia sexuala nu inseamna neaparat sa aveti "acea discutie" cu copilul. Puteti pur si simplu profita de situatiile zilnice si de intrebarile copilului pentru a le satisface curiozitatea.

Modul in care parintii isi exprima afectiunea influenteaza conceptia copilului despre dragoste si afectiune. Principalul model al copilului sunt parintii, iar un copil care nu a observat un comportament sanatos in familie, ca adult, nu va avea o conceptie normala cu privire la comportamentul sexual si afectiv. O alta problema care poate aparea din abordarea gresita a educatiei sexuale la varsta prescolara este faptul ca cel mic nu va avea pe viitor o comunicare normala cu parintii. Daca intrebarile prescolarului sunt intampinate cu raspunsuri evazive sau "minciuni salvatoare", parintele isi va pierde credibilitatea in fata copilului.

• Cum raspundem la intrebarile prescolarilor
Copiii la aceasta varsta ii pot "incurca" deseori pe parinti cu intrebari de genul "De unde vin copii?", "De ce surioara mea nu are penis, la fel ca mine?". Chiar daca va simtiti jenati sau amuzati, este important sa raspundeti copilului, la toate intrebarile, in mod concret si cu denumiri corecte, dar pe intelesul sau. Nu divagati sau dati detalii explicite sau inutile. Daca mai are vreo curiozitate copilul va intreba singur. Este indicat chiar sa repetati dinainte ce raspuns veti da la posibile intrebari. Poate ca nu veti sti cum sa raspundeti la toate intrebarile, insa este bine ca cel mic sa stie ca va poate intreba orice, oricand.
Pentru a transmite acest mesaj trebuie sa ii spuneti copilului sa va intrebe ori de cate ori nu intelege ceva, sa aveti disponibilitatea de a repeta un raspuns pana cand va fi inteles, sa oferiti raspunsuri simple, sa fiti relaxati, sa constientizati ca este normal sa nu stiti raspunsul de fiecare data si sa aveti simtul umorului necesar pentru a face aceasta experienta placuta.

Daca doriti sa oferiti prescolarului o carte din care sa afle mai multe despre sexualitate, este important sa o studiati inainte de a o citi copilului - este posibil ca unele carti sa fie prea explicite, sau sa depaseasca nivelul de intelegere al prescolarului. Totodata este important ca acea carte educativa sa trateze femeile si barbatii in mod egal si sa nu imbratiseze stereotipele cu privire la diferentele si rolurile fiecarui gen. Este bine sa aflati mai multe si despre autor - de ex. un preot va expune punctul de vedere moral al religiei reprezentate, sau un medic se va concentra asupra aspectelor strict fizice.