Poate influența dispunerea arborilor sănătatea umană?

Un studiu de amploare desfășurat la nivelul întregii Elveții a arătat că zonele rezidențiale cu un număr mare de arbori bine distribuiți prezintă un risc mai scăzut de mortalitate decât alte regiuni. Deși mecanismele exacte care explică această asociere nu sunt încă pe deplin înțelese, rezultatele evidențiază potențialul arborilor de a influența pozitiv sănătatea populației.

Mai mult decât un peisaj plăcut

Arborii nu contribuie doar la crearea unui ambient agreabil în mediul urban, ci aduc beneficii concrete pentru sănătate: filtrează poluanții din aer, oferă umbră, reduc temperatura ambientală în perioadele de caniculă și încurajează activitățile în aer liber. În contextul schimbărilor climatice, tot mai multe guverne își propun să planteze masiv arbori. Cu toate acestea, în orașele dens construite, spațiul verde este limitat, iar întrebarea esențială devine: cum pot fi plantați arborii în mod strategic pentru a obține beneficii maxime?

Această problemă este de interes atât pentru cercetători, cât și pentru urbanisti. Specialiștii de la ETH Zürich, în colaborare cu National University of Singapore, au investigat această temă, inclusiv în context asiatic, prin Future Cities Lab.

Date despre peste 6 milioane de persoane

Cercetătorii au analizat structura coroanei arborilor pe o rază de 500 de metri în jurul locuințelor, folosind date de înaltă rezoluție. Au evaluat nu doar suprafața totală a vegetației arboricole, ci și fragmentarea, complexitatea geometrică, apropierea și conectivitatea dintre zonele împădurite.

Aceste date au fost corelate cu rata de supraviețuire în rândul a peste șase milioane de adulți elvețieni, luând în calcul decesele naturale (prin boală sau îmbătrânire), într-un interval de zece ani (2010–2019). Coordonatele locuințelor au fost anonimizate de Oficiul Federal de Statistică.

Numărul și dispunerea arborilor contează

Rezultatele arată că atât cantitatea, cât și configurația spațială a arborilor dintr-un cartier sunt asociate cu riscul de mortalitate. Zonele cu o coroană arboricolă densă, conectată și compactă au fost asociate cu un risc semnificativ mai redus de deces, comparativ cu cele cu arbori dispersați și fragmenți verzi izolați.

Efectul a fost mai pronunțat în zone urbane sau periurbane poluate sau cu temperaturi ridicate, sugerând că pădurile urbane bine organizate pot acționa ca o barieră protectoare pentru sănătate.

Crearea de spații verzi interconectate

„Chiar dacă nu putem demonstra o relație cauzală directă, corelațiile sunt evidente chiar și după ajustarea pentru vârstă, gen și statut socio-economic”, a declarat Dengkai Chi, autorul principal al studiului. El subliniază că nu doar numărul arborilor este important, ci și modul în care aceștia sunt distribuiți în teritoriu.

O concluzie practică ar fi necesitatea interconectării spațiilor verzi existente, inclusiv prin bulevarde plantate cu arbori, pentru a crea continuitate ecologică și accesibilitate crescută.

Formele regulate aduc beneficii suplimentare

Studiul sugerează că zonele compacte și geometric simple (de exemplu, circulare sau dreptunghiulare) ar putea avea un impact mai benefic decât cele fragmentate și cu forme neregulate. O posibilă explicație este că aceste spații oferă mai multă zonă de nucleu verde, susțin biodiversitatea și atrag mai eficient utilizatorii.

Nevoia de cercetări suplimentare

Studiul nu a putut evalua toate variabilele relevante, cum ar fi bolile preexistente ale indivizilor sau gradul real de utilizare a spațiilor verzi. De asemenea, rezultatele sunt valabile la nivel de cartier, dar nu pot fi extinse automat la nivelul întregului oraș.

Totuși, datele sugerează că o distribuție uniformă a spațiilor verzi în oraș ar putea maximiza beneficiile pentru sănătate, oferind acces cât mai multor rezidenți.

Pentru a formula recomandări clare pentru autoritățile publice, cercetătorii își propun să continue studiile și să stabilească indicatori și praguri concrete care să ghideze politicile de urbanism verde.