Personajele animale pot stimula dezvoltarea psihologică a copiilor mici (studiu)

Abilitatea de a înțelege și prezice schimbările sociale din mediu prin tonul vocii, alegerea cuvintelor sau expresiile faciale este adesea denumită Teoria minții (ToM). Această abilitate începe să se solidifice în perioada preșcolară și continuă să se dezvolte până la maturitate. ToM are un impact semnificativ asupra consecințelor sociale pe parcursul vieții, influențând performanța școlară și calitatea relațiilor interpersonale.
O componentă esențială în dezvoltarea ToM la copii este limbajul. Înțelegerea și interpretarea narațiunilor contribuie la consolidarea acestei abilități, deoarece poveștile oferă context pentru a învăța despre gânduri, sentimente și credințe. În mod tradițional, literatura pentru copii a folosit frecvent personaje animale antropomorfizate, cum ar fi în „Vântul prin sălcii” sau „Povestea lui Peter Iepurașul”. Aceste povești estompează linia dintre uman și animal, atribuind caracteristici umane animalelor.

Cu toate acestea, efectul acestor personaje antropomorfizate asupra dezvoltării ToM este mai puțin înțeles. Deși cercetările sugerează că utilizarea agenților non-umani în testele ToM nu afectează rezultatele, există indicii că antropomorfizarea poate influența negativ înțelegerea comportamentelor naturale ale animalelor la copiii mai mici. Pe de altă parte, încurajarea antropomorfizării poate îmbunătăți înțelegerea comportamentelor umane, deoarece copiii atribuie stări mentale umane personajelor non-umane.

Studiul publicat în Journal of Experimental Child Psychology a investigat dacă antropomorfizarea îmbunătățește abilitățile ToM la copii. Cercetătorii au adaptat un test standardizat de recunoaștere a gafelor sociale (Faux Pas Recognition Test), creând versiuni cu personaje umane și animale. Au participat 107 copii cu vârste între 5 și 10 ani, împărțiți în trei grupe de vârstă corespunzătoare claselor întâi, a treia și a cincea.

Ipoteze:

• Abilitățile ToM se îmbunătățesc odată cu vârsta, copiii mai mari având performanțe superioare pe ambele versiuni ale testului.
• Copiii mai mici vor avea performanțe mai bune pe versiunea cu animale, în timp ce copiii mai mari vor excela pe versiunea umană.

Rezultate

Analiza datelor a relevat că:

• Copiii din clasa 1 au obținut scoruri semnificativ mai mari pe versiunea cu animale comparativ cu cea umană.
• Nu au existat diferențe semnificative între scorurile versiunilor la copiii din clasele a treia și a cincea.
• Pe versiunea umană, copiii din clasa întâi au avut performanțe mai slabe decât cei din clasele superioare, în timp ce pe versiunea cu animale nu au existat diferențe semnificative între grupele de vârstă.

Rezultatele sugerează că copiii mai mici înțeleg mai bine conceptele ToM atunci când sunt prezentate prin personaje animale antropomorfizate. Acest lucru poate fi datorat familiarității lor cu astfel de personaje din literatura pentru copii și din interacțiunile zilnice. Pe măsură ce copiii cresc, ei devin mai competenți în a recunoaște și interpreta stările mentale ale oamenilor, dezvoltând o specializare în ToM uman.

Studiul evidențiază importanța utilizării personajelor adecvate vârstei în materiale educaționale și literatură pentru a sprijini dezvoltarea abilităților sociale și cognitive la copii. De asemenea, subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care diferite tipuri de narațiuni influențează comportamentul și empatia copiilor, inclusiv în contextul culturilor și mediilor diferite.

Concluzii

Antropomorfizarea în povești poate fi un instrument eficient pentru îmbunătățirea înțelegerii sociale la copiii mai mici. Educatorii și părinții ar putea beneficia de aceste constatări prin selectarea materialelor care se aliniază cel mai bine cu stadiul de dezvoltare al copilului, facilitând astfel dezvoltarea optimă a Teoriei Minții.

sursa: EurekAlert